Vineri, 12 iulie 2024, la prânz, în MansArta Bibliotecii Județene „Cristian Tell” din Târgu Jiu, s-a desfășurat Proiectul Intercultural „Cântec pentru Cabilia” realizat de scriitoarea Mariana Bendou în colaborare cu Biblioteca Județeană „Cristian Tell” din Târgu Jiu, Cenaclul literar-artistic „Expresia Ideii” și Revista Internațională „Al Cincilea Anotimp”, în parteneriat cu SC Maderob.Magic S.R.L., Cenaclul Literar „Columna” și Biblioteca Multimedia „Mariana Bendou”.
În cadrul proiectului a fost prezentată o expoziție tematică, un film documentar despre Cabilia sau Cabiria, o regiune istorică și etno-lingvistică situată în nord-vestul Algeriei din Africa, și o dublă lansare de carte trilingvă (română, franceză și cabilă): „Chanson de Kabylie” (Cântec pentru Cabilia) și „Poesies pour mon mari” (Poezii pentru soțul meu) publicate de Editura PIM Iași în anul 2024. La această activitate au participat, alături de oameni de cultură ai Gorjului și o mică delegație de la Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu”, alcătuită din: col. (rtr.) Gigi Bușe, dirg. Viorica Ionescu și ing. Vasile Ionescu.
Proiectului Intercultural „Cântec pentru Cabilia” este un proiect personal al Marianei Bendou de mediere culturală între populația română din Europa și cea cabilă (cabiră) din nordul Africii, prin intermediul limbii franceze. În cadrul acestui proiect, autoarea a mai publicat până acum volumele: „Amour Amazigh” (Dragoste de Om Liber) și „Contes kabiles” (Povești cabile), cartea „Uz-Ouzou, pe firul apei și al istoriei”, iar astăzi a lansat „Poesies pour mon mari” (Poezii pentru soțul meu) și „Chanson de Kabylie” (Cântec pentru Cabilia). Acum este în pregătire „Mic Dicționar Român-Francez-Tamazight” (împreună cu profesorul și scriitorul Haccene Sahki) și multe altele.
Doamna Maria-Luiza Sandu, managera Bibliotecii Județene „Cristian Tell” din Târgu Jiu a adus mulțumiri doamnei Mariana Bendou pentru alegerea făcută de a desfășura ineditul eveniment în acest lăcaș de cultură. A lansat invitația celor prezenți în sală să participe și la următoarele activități pe care biblioteca județeană le găzduiește: „Noi avem un site care se numește w.w.w. bibliotel.ro unde puteți urmări toată activitatea noastră, de acolo vă puteți informa când să veniți la activitățile noastre, pentru a promova lectura așa cum se cuvine”.
A urmat mesajul scriitorului gorjean Vasile Rușeți, soțul doamnei Mariana Bendou, care a făcut o scurtă prezentare a Proiectului Intercultural „Cântec pentru Cabilia”, de mediere culturală dintre populația română și cea cabilă din nordul Africii (Republica Algeriană) prin intermediul limbii franceze, un proiect personal al Marianei Bendou început în anul 2009. „Punând piciorul pe pământul Cabiliei, Mariana Bendou a avut un bizar sentiment de deja-vu, identificându-se cu localnicii și cu locurile acestei extraordinare regiuni algeriene, purtându-i dorurile și înțelegându-i spiritualitatea, mentalitatea și tradițiile.
Ea a remarcat astfel și o serie de asemănări între geneza, etnografia, cultura și evoluția poporului cabil cu cele ale poporului român. Așa a aflat că geții și-au extins locuirea până în Nordul Africii, descoperind în zona Munților Atlas un cadru natural similar Carpaților. Această ramură sudică a geților, numită getuli, a constituit populația cabilă de mai târziu, parte a triburilor berbere ce populau Nordul Africii în antighitate”, a început domnul Rușeți prezentarea proiectului, apoi a continuat „Ceea ce a fascinat-o pe Mariana Bendou cel mai mult a fost condiția specială a femeii cabile, stâlp al casei și al întregii comunități, tezaur etnografic viu, voluntară și independentă, frumoasă, inteligentă și rebelă, beneficiind de un statut oarecum privilegiat dacă se au în vedere ținuturile învecinate cu o societate patriarhală, dominată de mentalități, conduite și practici misogine. Femeile cabile din trecut erau viteze și posedau cunoștințe ezoterice avansate și aveau un simț artistic deosebit”.
A povestit că: „Mariana Bendou, în cercetările sale, a descoperit similitudini ale dârzelor femei cabile cu amazoanele gete și a publicat articole de presă în acest sens. De altfel numele de amazigh pe care și-l dau cabilii în limba lor înseamnă om liber. Geții nu își spuneau ei oare, tot oameni liberi?”
În încheiere, soțul doamnei Mariana Bendou a spus: „Îmi permit să cred că Mariana Bendou este prima scriitoare din România care, începând cu anul 2009, a făcut cunoscută limba cabilă/cabiră Tamazigh în România și a introdus-o, prin cărțile sale, în literatura română. De asemenea, este una dintre puținele scriitoare românce (dacă nu singura din peisajul românesc contemporan) care a debutat editorial într-o limbă străină (limba franceză)”.
A urmat prezentarea unui film documentar despre Cabilia, în care se spune că locuitorii acestui ținut erau buni păstori, mai ales oieri, și de aici probabil și numele de „berber = bâr-bârr”. Ei sunt urmașii getulilor, ramură a geților, deci sunt neam cu strămoșii noștri, fapt susținut de culoarea deschisă a ochilor, a părului și a pielii. Multe personalități internaționale, cunoscute și românilor, au origini cabile: Albert Camus, Zinedine Zidane, Enrico Macias, mama lui Edith Piaf, etc.
Evenimentul a continuat cu dezbateri despre proiect, despre opera și activitatea culturală a doamnei Mariana Bendou realizate de autoare cu cei doi invitați special, scriitorul și criticul literar Ion Popescu-Brădiceni și medicul poet Doru Fometescu, cărora li s-a adăugat și criticul literar Ion Trancău, trei mari valori culturale ale județului Gorj. „În 2024, Mariana Bendou înalță un Cântec pentru Cabilia algeriană, un ținut de azur pe coastele mării de cleștar. Aceste corespondențe lingvistico-retorice româno-cabiliene au meritul pionieratului de frontieră tematico-simbolist și al redescoperirii sublimului în celebra capitată Tizi-Ouzou de către Marea doamnă a candelelor ori a neasemuitului într-o rochie cabilă pe care i-a dăruit-o ei, fiul regelui”, a punctat criticul literar Ion Popescu-Brădiceni.
La final au fost citite poeme din volumul Cântec pentru Cabilia, atât în română cât și în franceză, începând cu autoarea, care a citit poemul „Rochia mea cabilă”, apoi scriitoarea Iolanda Mirea și poeta Magdalena Rădulescu, care la final a spus: „Felicitări, un eveniment de cultură rar întâlnit, realizat cu mult gust și profesionalism! Recomand din toată inima cărțile scriitoarei Mariana Bendou, care pe lângă faptul că au versuri minunate, sunt o adevărată sursă de învățătură, o inedită călătorie atât în timp, cât și pe meleagurile Cabilei, despre care autoarea spune un lucru miraculos: această țară cuprinde trecutul și prezentul intersectat într-o surprinzătoare unitate! Veți găsi lucruri uimitoare privind originea și asemănarea cu poporul român…. Ar fi multe de spus, dar mai bine las poezia să vorbească!”
Mariana Bendou
Mariana Bendou, profesoară și scriitoare din România s-a născut la 29 decembrie 1962 în orașul Onești, județul Bacău, România. Ca profesoară de limba și literatura franceză și de geografie a predat timp de peste 20 de ani în orașul natal. Mai întâi la o școală generală, apoi la un liceu. În prezent, ca scriitor, este membru al Ligii Scriitorilor Români, ca artist plastic, este membru al Uniunii Creatorilor de Artă, ca textier, este membru al Uniunii Compozitorilor Români. Este promotor cultural, exeget, traducător de limba franceză (a obținut, în anul 2019, Premiul III ca traducător de limba franceză la Festivalul Internațional „Renata Verejanu” din Republica Moldova), ziarist, Redactor Șef al Revistei internaționale de educație, cultură și civilizație „Foaie de Cenaclu EXPRESIA IDEII” și Redactor Șef Adjunct al Revistei „Nord-Est Cultural” și nu, în ultimul rând, este mama unui băiat extraordinar pe care-l iubește foarte mult, după cum spune și dânsa.
A pasionat-o scrisul încă de mică de pe băncile școlii, dar debutul său literar a fost, ca autor, în anul 2009, cu volumul bilingv (în franceză și română) „Amour Amazigh” (Dragoste de Om Liber). Acesta conține atât versuri inspirate de călătoriile autoarei în regiunea Kabilia din Algeria, cât și o serie de note personale despre cultura și civilizația locurilor vizitate. De atunci a publicat în mod constant (în limbile română și franceză) cărți de poezie cu tematică diversă, ori auxiliare didactice. În anul 2011 a inițiat pe Facebook un Club cultural intitulat „EXPRESIA IDEII”, care avea să lanseze și promoveze ulterior noi talente literar-artistice românești din țara natală și din străinătate. A coordonat și editat în cadrul acestui club antologii literar-artistice, care au cuprins atât autori debutanți cât și consacrați. Autoarea s-a implicat și în alte activități culturale, inițiind și editând din anul 2012 Revista de cultură, civilizație și atitudine „EXPRESIA IDEII”.
Mariana Bendou se exprimă literar atât în limba română cât și în limba franceză, publicând de mai mulți ani în ambele limbi. A publicat astfel și volume bilingve în care s-a autotradus, spre exemplu „Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber”, „À toi, Poetesse / Ție, poeto!”, „MOI, je suis moi?!/ EU, sunt eu?!” etc, a apărut cu un interviu în publicația franceză Zig-Zag Magazine, în anul 2011 și a apărut ca exemplu în „Horizones Francophone / Orizonturi Francofone”, manualul editat de Organizația Mondială a Francofoniei cu ocazia împlinirii a 40 de ani de francofonie, editat de „Clé International”, Franța, în anul 2010. „Eu însămi am dezvoltat pe internet în perioada 2010-2012 o rețea literară internațională numită «Ronde Francofone», etc. À propos de Internet, eu am fost cea care în anul 2010 am adus literatura română pe Facebook, într-un moment în care aceasta era o simplă rețea socială pentru divertisment și întâlniri. Am creat atunci «Clubul Marianei Bendou», devenit ulterior Asociaţia Culturală «Clubul EXPRESIA IDEII», pe care am creat-o, fondat-o și am manageriat-o, care a adunat laolaltă oameni de cultură români de pretutindeni și care a editat primul volum al antologiilor literare «EXPRESIA IDEII», care numără în total 12 volume.
Am creat, dezvoltat și promovat Mișcarea Literar-Artistică «EXPRESIA IDEII», devenită cunoscută astăzi în lumea întreagă. Această mișcare sau curent cultural a identificat, susținut și promovat numeroase talente, multe dintre ele devenind astăzi poeți, scriitori, editori, cantautori, directori de publicații, etc din Onești, din țară și din străinătate. Mă număr astfel printre primii intelectuali români care au pus umărul la reformarea și dezvoltarea literaturii române postdecembriste, mai ales cea de după anul 2000, introducând concepte și modalități de pionierat care, spre surpriza mea, au fost preluate ulterior de către alții devenind aproape firești. Sunt prezentă în dicționare ale scriitorilor români, în diverse antologii, ziare și reviste. Am diverse pagini de internet, propriul canal YouTube, pot fi găsită și pe Wikipedia, etc. Au scris despre mine diverse personalități ale lumii culturale, am primit numeroase premii și distincții pentru activitatea depusă, atât din țară cât și din străinătate. Dintre acestea, mi-a rămas parcă, cel mai aproape de suflet «Diploma de Onoare» oferită în anul 2015, de către însăși Monica Babiuc, Ministrul Culturii din Republica Moldova”, a mărturisit scriitoarea Mariana Bendou. Este căsătorită cu Vasile Rușeți, scriitor, critic literar și eseist, jurnalist și fotograf, iar din anul 2021, s-a stabilit în județul Gorj.
Felicitări doamnei Mariana Bendou pentru realizarea acestui proiect frumos și inedit de mediere culturală dintre populația română și cea cabilă din nordul Africii (Republica Algeriană) prin intermediul limbii franceze, dar și introducerea limbii cabilă/cabiră Tamazigh în România și în literatura română, prin cărțile sale.
Col. (rtr.) Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR
