Sâmbătă, 15 martie 2025, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Academician dr. IRINEU ION POPA, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, începând cu ora 10:30, la Sfânta Mănăstire Lainici, județul Gorj a fost săvârșit un tedeum emoționant, în cadrul slujbei de pomenire și de comemorare a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, care în urmă cu 68 de ani, la data de 16 martie 1957, sufletul său s-a înălțat la cer, iar, trupul a fost înmormântat în cimitirul «Montparnasse», din capitala Franței, Paris. Anul acesta, a fost a 12-a pomenire anuală fără întrerupere, pentru Constantin Brâncuși, eveniment anual, preluat de Mănăstirea Lainici din anul 2016. Până atunci oficierea s-a făcut la: Polovragi, Cămărășeasca (Tg. Cărbunești) și Cotmeana.
Sâmbătă, 15 martie 2025, ceremonia s-a desfășurat în prezența unui număr destul de mare de personalități (politice, administrative, culturale, militare, etc), dar și persoane venite din toată țara pentru acest eveniment. Unul dintre organizatorii acestui eveniment a fost Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a cărei delegație a fost destul de numeroasă: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, prof. dr. Ion Mocioi, prof. dr. Moise Bojincă, col. (rtr.) Gigi Bușe, col. (rtr.) Vasile Munteanu, lt. col. (rtr.) Ovidiu-Gabriel Ghindă, ec. Lavinia Ghindă, prof. dr. Elena Cornoiu, medic Cristina Cornoiu, jurist Ion Ungureanu, optician Ionică Boștină, dirig. Viorica Ionescu, ing. Vasile Ionescu și fotograf Dogaru Marian. Printre participanți s-au numărat: Cosmin Pigui, primarul comunei Peștișani, Ionuț Viorel Bordeiași, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj însoțit de instructorul cultural Daniela-Petruța Gapșea, rectorul Olaru Onisifor, profesori universitari și numeroși brâncușiologi din Vâlcea și Petroșani. Delegația de la Vâlcea a fost următoarea: Preot State Burluși Nicolae (unul din cei șapte preoți ai soborului) și soția sa Silvia (profesoară), ing. Cărbunescu Gheorghe și soția sa Maria (farmacistă), prof. dr. Lazăr Stan Ioan și soția sa Eugenia (profesoară), colonel (rtr.) Frîntu Ion, inginerii Sporiș Mihai și Cichirdan Petre, profesorii: Barbu Nelu, Popescu Emil, Dinică Ovidiu, Ciolacu Gheorghe și Brodeală Monica, economiștii Dobrică Nicolae și Ciobotaru Anton.
Ritualul slujbei de pomenire a genialului sculptor Constantin Brâncuşi, cu prilejul celor 68 de ani de la înălțarea sa la ceruri, cu o lună înainte de a mă naște eu, a fost săvârșit de către un sobor de șapte călugări și preoți în frunte cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, Starețul sfintei mănăstiri Lainici din Defileul Jiului.
După săvârșirea slujbei de comemorare, Preacuviosul Stareț Ioachim Pârvulescu a rostit o emoționantă și bine documentată cuvântare, o adevărată lecție de învățătură teologică, spunând printre altele: „Am făcut această slujbă de pomenire a marelui Brâncuși cu toată dragostea noastră. Noi suntem creștini și ceea ce-m făcut astăzi este cu ceea ce este dincolo de mormânt. Suntem ființe umane, avem trup și avem suflet. Sufletul este de la Dumnezeu și merge la Dumnezeu. Constantin Brâncuşi a avut o mare legătură cu transcendentul. Acum 68 de ani sufletul său s-a mutat la ceruri așa cum a făcut el «Pasărea Măiastră» să zboare. Este o mare legătură între noi și cei de dincolo de noi. Când plecăm dincolo, sufletul trece în transcendență, în lumea spirituală. De aceea, cei care nu mai sunt printre noi, ziua depărtării este ziua trecerii timpului. Nu în neființă, este o mare greșeală să spunem așa, pentru că neființa a existat înainte de creație. Dumnezeu a făcut din neființă, ființa. Orice gest pe care-l facem noi pentru cei de dincolo, ei primesc. Orice gând bun, orice rugăciune înălțată, orice lumânare aprinsă, orice milostenie făcută în numele Domnului, este primită”. După care a continuat „Rugăciunea se coboară din minte în inimă cu ajutorul Duhului Sfânt și omul devine sensibil și înțelege spiritualul. Așa a făcut Brâncuși. A fost preocupat de transcendență. Ansamblul monumental pe care el l-a făcut la Târgu Jiu, l-a făcut în cinstea eroilor. Coloana Infinită e făcută din clepsidre, care reprezintă timpul. Iar Brâncuși a pus clepsidră peste clepsidră, adică timp peste timp, care se topește în veșnicie”.
În încheiere a precizat că: „Toți oamenii care au făcut fapte bune, sau au creat lucruri mărețe, de importanță covârșitoare, merg cu ele dincolo, în veșnicie, iar operele lor tranzitează transcendentul. De aceea și Brâncuși a mers cu operele sale dincolo, în veșnicie. De aceea ne rugăm să-i facă Domnul veșnică pomenire”.
Domnul prof. univ. dr. Ion Mocioi, cunoscut brâncușiolog a reiterat următoarele: „Noi, toți românii, încercăm mai ales să-i găsim toate sensurile operelor sale, dar el, înainte de toate, a fost un român credincios, ortodox convins. Când mergea la Petroșani unde se turnau clepsidrele Coloanei fără de Sfârșit, el a trecut mereu pe la Sfânta Mânăstire Lainici”, apoi a mărturisit pentru prima dată o istorioară legată de Brâncuși și familia sa. „Constantin Brâncuşi, s-a îmbolnăvit de plămâni din cauza prafului rezultat din șlefuirea marmorei. Un medic din Franța, care era tot român, la ajutat să scape de efectele acestei boli, mai ales că fuma foarte mult și nu s-a putut lăsa de fumat. La București a avut doi medici care aveau grijă de sănătatea sa, printre care și o femeie. Aceasta era soția unui frate al tatălui meu. Când a murit ea în 1937, el a venit cu o mașină dată de Gheorghe Tătărăscu, pentru a aduce trupul neînsuflețit al acestei doctorițe, dar și o lespede de piatră cu un insemn al crucii, care și acum se află pe mormântul ei lângă o biserică de aici din Gorj. De aici și compasiunea mea pentru Brâncuși, înainte de toate”.
Domnul inginer, Mihai Sporiș, de la Asociația „Acoperământul Maicii Domnului” din Râmnicu-Vâlcea a adus mulțumiri organizatorilor acestui eveniment spunând că: „Suntem la cea de-a 12-a manifestare anuală a Parastasului tradițional, care s-a desfășurat în mai multe locuri, Polovragi, Cămărășeasca (Tg. Cărbunești) și Cotmeana, peste Olt, până în anul 2016, când s-a stabilizat la Lainici. S-a întâmplat să fiu alături de organizatori la toate aceste ediții. Venind din Vâlcea voi fi purtător de cuvânt despre acest eveniment la Asociația Seniorilor din Râmnic care vibrează întotdeauna la numele lui Brâncuși, o asociație care are în rândurile ei, elita vâlceană. Sunt peste 150 de profesori, medici, ingineri pensionari care vor să-și ducă mai departe cunoașterea, experiența de viață, și să o transmită generațiilor care vin după noi. Cum putea să lipsească din preocuparea cestei asociații marea personalitate a lui Brâncuși. Trebuie cunoscut, trebuie înțeleasă foarte bine opera lui. Trebuie înțeleasă componenta spirituală, și frumos ne-a vorbit aici părintele stareț, dar fără noi, purtătorii de cuvânt, această familie din vecinătate, lucrul acesta nu poate fi posibil. Trebuie trăit și în sacralitate, dar și în cunoașterea obișnuită”. În încheiere a amintit de trei personalități care au plecat de curând dintre noi. Scriitorul Ștefan Stăiculescu, sculptorul Vlad Ciobanu, unul din artiștii plastici recunoscuți ai României, și Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului care a ridicat „Coloana fără de Sfârșit“, care a murit sâmbătă, 15 aprilie 2023, la vârsta de 85 de ani.
Domnul prof. dr. Lazăr Stan Ioan, de la Vâlcea a mulțumit gorjenilor pentru că „au un Brand universal și știu să-l promoveze”. „Pomenindu-l pe Brâncuși este o stare de conștientizare și de asimilare a operei lui, a mesajului lui, care este un mesaj profund spiritual și înălțător”, a spus domnul profesor Lazăr.
Scriitorul Petre Răcănel, președintele „Societății Civile Românești”, născut în Glogova Gorjului dar locuiește în București, a spus că a avut două revelații în viața sa: „L-am văzut pe El, de-a lungul timpului, și m-am simțit, de acum 25 – 30 de ani, împins de la spate, inclusiv spre Brâncuși, și în Germania, în Franța, sau pe unde am călătorit eu, și m-am visat la Peștișani, după ce am fost în vizită cu domnul profesor Ion Mocioi, deasupra Peștișaniului și a zonei natale, Glogova, Turcești, Godinești, de mai multe ori”.
Domnul Cosmin Pigui, Primarul Comunei Peștișani, unde s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuşi, a povestit cum, la evenimentul legat de aniversarea a 149 de ani de la nașterea lui Brâncuși, desfășurat la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” din Peștișani, a avut surpriza să aibă un oaspete neinvitat în persoana doamna Natalia-Elena Intotero, ministrul Culturii, care a intervenit în timpul evenimentului și a arătat că apreciază organizarea unor astfel de evenimente culturale, mai ales în cinstea unor valori care au depășit granițele naționale, lăudând în mod deosebit colaborarea, de la Peștișani, dintre autorități, comunitatea locală, școală, părinți și elevi. Cu acest prilej au purtat discuții despre organizarea evenimentului din 2026, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși.
Domnul Ionuț Viorel Bordeiaș, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, a spus că: „Este o plăcere, o bucurie și o onoare să fiu astăzi aici, pentru care îi mulțumesc părintelui stareț, pentru că este nu doar un reprezentant al spiritualității Olteniei de sub munte, ci este un mare iubitor al culturii și un mare slujitor al oamenilor de cultură. Dânsul sprijină aici foarte multe mișcări culturale și pe acei tineri care vor să învețe să devină cineva în viață. Am credința că omagiindu-l pe Brâncuși aici, la Mânăstirea Lainici, sufletul lui Brâncuși se bucură că este omagiat într-un loc considerat Perla arhitecturii și artei ecleziastice din România”. De asemenea, a spus că duminica viitoare credincioșii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Ioan Sărarul de la care Brâncuși a luat modelul Coloanei fără de sfârșit. „Pe lângă trecerea timpului, pe lângă generațiile suprapuse care sunt reprezentate de clepsidrele coloanei, dacă ne uităm dintr-un anumit unghi, Coloana Infinită este o scară pe care sufletul și pe care întreaga umanitate urcă și face legătura între pământ și cer, sau cum spunea părintele stareț, între transcendent și imanent” a spus fostul preot și profesor de religie, apoi a încheiat cu evenimentul desfășurat vineri la Peștișani, precizând că „Am ținut să le spun și să le amintesc elevilor că Brâncuși reprezintă un model. Este un model al omului simplu. Este un model pe care să-l urmăm în viață. Este modelul omului care a plecat de jos și care a răzbătut și a ajuns acolo unde și-a dorit. Pe noi, tradiția și credința asta ne învață. Că avem un parcurs în viață, avem un țel, avem un scop pe care Dumnezeu ni l-a dat”.
Colonelul (rtr.) Florea Marin de la București, fost cândva Șef al Biroului Operații și Pregătire de Luptă al Brigăzii 4 Artilerie Antiaeriană Gorj, fostul meu șef de birou, născut în Bratovoeștii Doljului la 5 ianuarie 1950, acum poet recunoscut și epigramist al României cu domiciliul în București, a prezentat un poem scris în februarie 2022, dedicat Titanului din Hobița, pe care îl redau în totalitate: „A plecat să se măsoare/ Cu Titanii din Olimp./ Timpul nu a avut răbdare/ Nici răbdarea n-a avut timp./ Lăsă trupul de Tezeu/ Pământenilor ofrandă/ Sufletul din firi de zeu/ Infinitul vru să-l vadă./ Că din el țâșni Coloana/ Nesfârșitei noastre nații/ Jertfe, râvne, și-au stins mana/ De pe frunte, generații./ Iar pe creștet îi stă cerul/ Să-și odihne mistic, clipa/ Ruga împlini Eternul/ Muza desfășurând aripa./ De se cutremură Planeta/ Cu războaie și dezastre/ noi vom duce-n zări ștafeta/ Prin zbor faptic de Măiastre. /Vom țese scoarțe din ape,/ Gorjenești cum n-a fost una/ Iară țara-ntre potoape/ O să țină sus Columna./ Din țărâna din Hobița/ Ce-ai purtat-o-n tălpi și sânge/ Am dus mai departe vița/ Dacului ce nu se frânge./ Ne privești și nu ai tihnă/ De pe steaua ce n-apune/ Locul veșnic de odihnă/ Ți-a fost refuzat, române./ Noi, așa cum ne-ai lăsat/ Mai săraci, naivi, tot goi/ Jugul tot mai apăsat/ Ne cufundă în nevoi./ Stăm tăcuți la simpla masă/ Țărănească și rotundă./ Ne-au plecat fii de-acasă/ Sărăcia ne afundă./ Nu mai știm ce e sărutul/ Așezat în templul porții/ Ne-a luat valul/ Ne-a dus vântul/ Suntem la răscrucea sorții./ Hai, mai dăltuiește-o rugă/ Trâmbițeze-n sat cocoșii/ Să scăpăm de gena slugă/ Alături ne vină moșii./ Poate om învăța din fapte/ Cum e viața-n demnitate/ Cum e munca-n libertate/ Și lupta pentru dreptate.”
Juristul Ion Ungureanu, fost primar al orașului Țicleni, a mulțumit lui Dumnezeu că ne-a trimis pe Brâncuși pe pământ pentru trăinicia României și-l rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne mai trimită oameni de o asemenea valoare. A spus că Brâncuși s-a definit foarte bine prin multe aforisme. Unul dintre ele spune așa: „Du-te și îmbrățișează Columna Infinirii cu palmele mâinilor nescrise, apoi, înălțându-ți ochii, privește-o și vei cunoaște astfel, întradevăr zilele cerului”. Printre multele merite ale lui Brâncuși „trebuie să remarcăm că numai prin amplasarea Mesei apostolice și Portalului pe malul Iordanului românesc, Jiul, în acea frumoasă grădină, a făcut din aceasta un loc de meditație. Deci, o grădină de meditații, un fel de Grădina Ghetsimani unde oamenii care vin se reculeg. Pentru că Magul a fost înzestrat de Dumnezeu cu marea capacitate de a crea emoții puternice prin creațiile sale”, a spus domnul Ion Ungureanu.
Poeta și jurnalista Zoia Cârlugea din Târgu Jiu, argumentând că Brâncuși a cântat la strana Bisericii din Craiova și la Biserica luminii din Paris, a făcut o cântare bisericească intitulată „Cămara ta, Isuse”.
Domnul profesor dr. Moise Bojincă a mulțumit tuturor pentru participare ca răspuns la invitația noastră permanentă, și în același timp, a mulțumit, cu mare căldură, gazdei noastre, Părintele Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, care, la rândul său, ne-a pofti pe toți să facem o fotografie de grup în fața bisericii și apoi să mergem la o „Zariște a veșniciei”, o masă de parastas închinată sufletului Titanului de la Hobița, Constantin Brâncuși.
Toți cei prezenți au trăit un moment de comuniune profundă, omagiind nu doar opera nemuritoare a lui Brâncuşi, dar și spiritul său vizionar care continuă să răzbată dincolo de timp. La Mânăstirea Lainici, în acest cadru sacru și liniștit, Constantin Brâncuşi rămâne un simbol al excelenței artistice, iar comemorarea sa este o dovadă a recunoașterii permanente a geniului său.
Col. (rtr.) Gigi Bușe Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR
