Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Gorj susțin că foarte multe dintre monumentele istorice din judeţ sunt ignorate de către autorităţi, deşi acestea sunt obligate prin lege să le semnalizeze. „Considerăm că semnalizarea monumentelor istorice prin montarea plăcuţelor cu semnul distinctiv de monument istoric este o măsură sine qua non pentru o minimă acţiune de protejare a acestora.
Rolul lor este de a atenţiona atât proprietarul, cât şi vecinii asupra regimului juridic al imobilului sau terenului şi, în acelaşi timp, contribuie la conştientizarea comunităţilor asupra valorilor pe ca care le au şi pe care trebuie să le păstreze. Solicitările noastre repetate, la care cu greutate ni s-a răspuns din partea unei treimi a autorităţilor publice locale, privind stadiul realizării şi montării semnului de monument istoric, se lovesc de invariabilul răspuns că nu sunt resurse financiare. Ni se pare nejustificată scuza, în condiţiile în care cele mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu au mai mult de 1-2 monumente de inscripţionat”, a precizat Pompiliu Ciolacu, șeful Direcției pentru Cultură Gorj, într-un raport transmis Prefecturii Gorj. Pe de altă parte, semnalizarea monumentelor istorice ar completa măsurile luate de autorităţile judeţene de montare a unor hărţi turistice pe care respectivele monumente figurează, dar pe care le găseşti cu greu când ajungi în teren, din lipsa indicatoarelor spre acestea. Siturile arheologice nu-s prinse în PUG. „În prezent multe unităţi administrativ teritoriale îşi actualizează Planurile Urbanistice Generale, dar nu am fost solicitaţi nici măcar într-o situaţie să colaborăm pentru o delimitare corectă şi exactă a monumentelor istorice în teren, consecinţa fiind gravă mai ales în ceea ce priveşte siturile arheologice care uneori nu se regăsesc în PUG. Constatăm chiar că se practică sistemul evitării obţinerii avizului din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural, respectiv al serviciilor sale deconcentrate. În aceste condiţii, practica, sperăm de domeniul trecutului, trecerii lor prin Consiliul Local şi Judeţean le conferă caracter de lege, iar sancţiunile noastre sunt lovite de nulitate, atâta vreme cât au valoare ca şi instrument de lucru”, mai spune Ciolacu. Șeful de la Cultură reamintește că semnalizarea monumentelor istorice şi elaborarea de documentaţii de urbanism detaliate pentru zonele protejate sunt „măsuri elementare” care stau la baza unei protecţii reale a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice. În lista patrimoniului național, judeţul Gorj are înscrise un număr de 503 poziţii, respectiv 87 de situri arheologice, 364 monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local – dintre care un număr de 61 de poziții pentru monumente istorice de valoare naţională şi universală – grupa „A”, 24 de monumente de for public și 28 de monumente memoriale. În plus, în evidenţele autorităţilor publice locale mai sunt înregistrate 201 de monumente de for public. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj este un serviciu public deconcentrat al Ministerului Culturii creat în anul 2001 prin reorganizarea şi comasarea fostelor Inspectorate de Cultură, respectiv Oficii pentru patrimoniul cultural naţional judeţene. Misiunea acesuia este de a veghea la respectarea legislaţiei privind protejarea patrimoniului cultural naţional, material şi imaterial. Prin activitatea pe care o desfăşoară, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Gorj îşi propune să promoveze valorile culturale gorjene în scopul de a le face cunoscute comunităţii locale, naţionale şi chiar europene. Sperăm ca prin aceste eforturi constante ale noastre monumentele istorice să se poată conserva pentru generaţiile viitoare. În atingerea obiectivelor noastre avem relaţii de bună colaborare cu toţi factorii implicaţi în protejarea patrimoniului cultural naţional, proprietari, persoane fizice sau juridice, de monumente istorice, autorităţi publice locale şi judeţene, instituţii cu atribuţii în protejarea patrimoniului cultural. Suntem deschişi oricăror parteneriate cu autorităţile publice, cu societatea civilă, unicul nostru deziderat fiind păstrarea şi transmiterea moştenirii culturale gorjene.
Atribuţiile Direcţiei Judeţene pentru Cultură Gorj stabilite prin HG 90/2010, art. 17 sunt: a) îndeplinește atribuţiile prevăzute de lege în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional; b) colaborează cu autorităţile publice şi cu instituţiile specializate pentru protejarea şi punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural naţional şi aplică în acest sens prevederile legale în domeniu; c) participă, la cererea autorităţilor abilitate şi împreună cu acestea, la acţiuni de control al respectării legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe; d) solicită şi primesc, în condiţiile legii, în nume propriu sau în numele şi pentru Ministerul Culturii , de la autorităţi ale administraţiei publice, de la instituţii publice şi de la persoanele juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural, al artelor şi informării publice, date şi informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin; e) controlează respectarea îndeplinirii obligaţiilor de plată a contribuţiilor la Fondul Cultural Naţional, în condiţiile şi la termenele stabilite prin lege; f) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de ministrul culturii şi patrimoniului naţional, potrivit legii. (2) Organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru cultură şi patrimoniul naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi atribuţiile acestora, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin regulamente aprobate prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional. După ce am constatat cu ce se ocupă instituția publică aflată pe teritoriul județului, dar fără subordonare județeană, finanțată direct de la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, vom încerca să vedem concret pe ce iau banii noștri lună de lună, specialiștii gorjeni ai acestei instituții publice. Dar, asta, într-un viitor material….
B. Marius
