Monumentul Proclamației de la Padeș este un monument memorial din satul Padeș, județul Gorj, ce rememorează și celebrează începutul Revoluției lui Tudor Vladimirescu din 1821.
Monumentul, ridicat în prima jumătate a secolului al XX-lea în așa-numita Câmpie a Soarelui (sau a Libertății), în Munții Vâlcan, este opera arhitectului român State Baloșin, fiind inclus pe Lista Monumentelor Istorice ale României având următoarele date de identificare: Cod LMI: GJ-IV-s-B-09495; Categoria: B – monument de interes local ; Natura: Monument memorial și funerar.
Despre Proclamația de la Padeș Proclamația de la Padeș a fost unul din documentele programatice care a consemnat țelurile Revoluției de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, eveniment ce a marcat sfârșitul dominației fanariote și începutul procesului de renaștere națională. Proclamația cuprindea un îndemn către poporul românesc de a lua parte la lupta pentru eliberarea de sub influența fanariotă, precum și o serie de revendicări, printre care împărțirea pământurilor boierilor și mănăstirilor către țărănime, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozenie. Proclamația a fost citită în fața unei mulțimi adunate pe Câmpia Soarelui de la Padeș, în 23 ianuarie 1821, prin ea Tudor Vladimirescu lansând chemarea la luptă „către tot norodul omenesc”. Astfel, poporul era mobilizat la luptă împotriva răului din țară, pentru statornicia unui nou regim politic în țară.
Ridicarea monumentului Primul monument construit pe Câmpia Soarelui de la Padeș în cinstea lui Tudor Vladimirescu a fost un obelisc, de fapt o troiță din lemn, cu însemnarea “Tudor Vladimirescu, 1821-1921”. Troița a fost ridicată de Comitetul Școlar din Padeș, în urma unei întruniri organizate din inițiativa învățătorului Nicolae I. Spineanu, prin care se decidea ca „în ziua de 9 iunie 1921, când se va sărbători centenarul lui Tudor Vladimirescu în județul Gorj, să sărbătorim și în comuna noastră o sută de ani de la moartea marelui Țăran Român…”
Ulterior, în 1927, sub conducerea aceluiași comitet școlar, localnicii au început demersurile pentru construirea unui monument de piatră. Fondurile au fost strânse prin subscripție publică, învățătorul Nicolae Spineanu făcând apel în acest sens și la Mihai Gușiță din Mehedinți, directorul revistei „Datina”. În articolul „Cu privire la Tudor Vladimirescu”, apărut în Revista Arhivele Olteniei , 08, nr. 43-44, mai – august 1929, este citat M. Gușiță, care spunea următoarele:
“Locul unde se va ridica din inițiativa revistei Datina monumentul Domnului Tudor în lunca Padeșului, se află în mijlocul meterezelor ce-i poartă numele și ale căror urme se păstrează destul de vizibil până astăzi. Terenul este de un hectar și jumătate și se află în stăpânirea a vre-o 10 săteni […] …nădăjduim ca peste vre-o lună să înceapă lucrările cu esecutarea cărora se ocupă d-l architect St. Baloșin. Monumentul va fi o capelă cu tindă mănăstirească, având în interior o frescă cu episoadele revoluției dela 1821, deasupra o troiță în piatră de granit, iar în tindă basoreliefuri de bronz, reprezentând: adunarea dela Padeș, intrarea în București și uciderea lui Tudor. Cheltuelile vor fi suportate de Datina, împreună cu Soc. «Cultul Eroilor». Lucrarea va fi numai în peatră. Pentru strângerea sumei mai organizăm în chiar vara aceasta serbări și distribuiri de cărți poștale ilustrate, din cele ce vă alăturez aci.”
Despre monument şi constructor Semănând, de la depărtare, cu o piramidă mayașă cu o pantă foarte abruptă, monumentul Proclamației de la Padeș are înălțimea de 9,5 m și laturi de 10 m. În vârful acesteia se află un altar încununat de un fel de troiță ce totodată simbolizează o făclie. Pe cele 4 laturi ale altarului sunt redate patru basoreliefuri: – Domnul Tudor flancat de stemele Țării Românești (vulturul) și Olteniei (leul); – Adunarea de la Padeș. Proclamarea Revoluției. Ianuarie 1821; – Boierii țării depun jurământ de supunere Domnului Tudor ; – Întâia Proclamație a lui Tudor din Padeș (textul proclamației al cărei facsimil se găsește la Muzeul Național de Istorie a României de la București).
Monumentul a fost ridicat de arhitectul State Baloșin (arhitect interbelic, membru în Societatea Arhitecților Români, în Corpul Arhitecților și în Colegiul Arhitecților Români, cunoscut pentru realizarea planurilor ambasadei din Sofia, planurilor de sistematizare a orașelor Turnu-Severin și Galați, a monumentelor de la Mateiaș, al eroilor de la Cerna din parcul orașului Turnu-Severin, al eroilor de la Slobozia-Vlașca, al eroilor din Giurgiu, etc.). Basoreliefurile au fost realizate de sculptorii Gheorghe Tudor (acesta fiind semnat pe două dintre ele: pe basorelieful în care boierii țării depun jurământ de supunere Domnului Tudor – Gh. Tudor 1936, și pe cel cu Adunarea de la Padeș – Gh. Tudor, Str. Poștei 9) și Emil Wilhelm Becker (sculptorul Casei Regale a României, autorul, printre altele, al monumentelor Avântul Patriei, Mormântul Ostașului Necunoscut din București, Clopotul încoronării de la Alba Iulia, al sculpturilor din capelă și interiorul criptei Mausoleului de la Mărășești, etc.), după schițele pictorilor Stoica Dumitrescu (cunoscut pentru lucrarea Intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia) și Costin Petrescu (autorul marii fresce circulare “Istoria Românilor” și al mozaicurilor exterioare de la Ateneul Român din București). Este nevoie, urgent, de restaurarea monumentului
La recenta sărbătoare cultural-istorică evocatoare din Câmpia Soarelui, am avut ocazia de a examina mai în detaliu starea actuală a monumentului. Cu tristeţe am putut constata crăpăturile de pe suprafaţa scărilor şi a lespezilor de pe laturile construcţiei, lăsând să se vadă porţiuni apreciabile de muşchi vegetal, ori de depuneri înnegrite în urma acţiunii distructive a ploilor, vânturilor şi altor agenţi externi. Aflat în administrarea Primăriei comunei, autorităţile recunosc că, atunci când au dispus de bani în Consiliul Local, au mai făcut câte ceva: mici reparaţii la gardul împrejmuitor, toaletarea arborilor, tufişurilor, tăierea ierbii, văruirea bordurilor….Şi, cam atât. E mult, e puţin, cine ştie ??? Cert este însă faptul că, la aproape 100 de ani de la ridicarea sa şi apropiatul bicentenar al mişcării revoluţionare condusă de Tudor Vladimirescu (1821 – 2021) ar cam fi timpul ca şi Consiliul Judeţean, şi Instituţia Prefectului, şi Ministerul Culturii, chiar Liga Culturală Fiii Gorjului şi toţi ceilalţi factori de decizie, inclusiv parlamentarii gorjeni aleşi de popor, cu toţii să gândească şi să pună în aplicare, cît mai repede, soluţii de repararea monumentului, şi de identificarea urgentă de fonduri pentru restaurarea acestui smbol al mişcării revoluţionare a lui Tudor Vladimirescu.
MARIUS BECHERETE Foto: monumenteoltenia.ro
