candidati psd

Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

luni 20 mai, 2024

Regiunea Mării Negre, precum și rolul crucial al României au ajuns pe prima pagină a prestigioasei reviste americane National Interest.

În contextul războiului de agresiune generat de Rusia împotriva Ucrainei, George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center și fost consilier prezidențial pe probleme de securitate, a semnat un articol în National Interest împreună cu Kaush Arha, președinte al Forumului Indo-Pacific Free & Open și membru senior nerezident la Atlantic Council și Krach Institute for Tech Diplomacy din Purdue, Yordan Bozhilov, fost ministru adjunct al Apărării în Bulgaria și Mamuka Tsereteli, Președinte al Consiliului de Afaceri America-Georgia, Senior Fellow pentru Eurasia și Asia Centrală la Institutul American de Politică Externă.

În articolul publicat de National Interest se arată că în fața agresiunii ruse, statele riverane Mării Negre trebuie să coopereze cu ajutor american și european pentru a asigura acest obiectiv critic. Un Pact pentru Marea Neagră, cu implicarea Europei și a SUA, pact care ar putea salva interesele economice și de securitate ale statelor riverane și ale aliaților în contextul expansiunii imperialiste a Rusiei.

Autorii arată că „o Mare Neagră liberă și deschisă este un colac al păcii și prosperității pentru Europa de Sud-Est, Caucaz și Asia Centrală” iar „inaccesibilitatea Mării Negre are ramificații ample dincolo de regiune, așa cum demonstrează lipsa globală de alimente și îngrășăminte și creșterea prețurilor din 2022, în special în Africa și Sudul Global”.

Marea Neagră, pe lângă faptul că este esențială pentru agricultura globală, servește și ca o conductă principală pentru rețelele de petrol și gaze din Europa și Asia, precum și pentru cabluri de fibră optică pentru date și telecomunicații, linii electrice de energie regenerabile și o posibilă ieșire pentru resursele din Asia Centrală. Marea Neagră reprezintă singurul acces maritim pentru Bulgaria și România, membrele NATO și UE, precum și pentru Georgia și Ucraina, se arată în textul publicat în National Interest.

Iar în contextul intereselor economice și de securitate transatlantice și regionale, SUA și Europa trebuie să acționeze în strânsă cooperare cu statele riverane pentru a asigura accesibilitatea în Marea Neagră.

„Marea Neagră, din epoca greacă clasică, a fost un sens giratoriu strategic pentru comerțul transcontinental și schimbul cultural. În consecință, controlul său a fost contestat de-a lungul secolelor de greci, perși, romani, huni, bizantini, otomani, ruși și așa mai departe. Otomanii și rușii, în special, au purtat numeroase războaie de-a lungul a patru secole pentru hegemonie asupra Mării Negre și Crimeei. 

Epoca post-sovietică a deschis calea pentru integrarea națiunilor Mării Negre în lumea liberă și a facilitat tranziția acestora la economiile de piață. O Rusie imperialistă acționează pentru a inversa aceste câștiguri. Intenția malignă a Rusiei și anexarea ilegală a regiunilor georgiene Abhazia și Tskhinvalki în 2008, Crimeea ucraineană în 2014 și Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie în 2022 sunt îndreptate spre uzurparea Mării Negre în detrimentul statelor riverane, și comunitatea globală”, precizează experții.

E nevoie de un Pact pentru Marea Neagră

Iar în acest sens Rusia trebuie descurajată. Cum? Printr-o politică de descurajare incisivă și coordonată. „Este nevoie de un pact colectiv pentru a proteja Marea Neagră și pentru a propulsa comerțul și conectivitatea dintre Asia și Europa și între Marea Neagră și Marea Mediterană”.

Autorii amintesc că în ianuarie 2024, România, Bulgaria și Turcia au convenit să coordoneze operațiuni de deminare și să își dezvolte rezervele de gaze naturale din Marea Neagră.

România, unde Dunărea, al doilea fluviu ca lungime al Europei, se varsă în Marea Neagră, este o ancoră de stabilitate europeană și a NATO în regiune. Până în 2027, se preconizează că va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa. Turcia se întinde pe strâmtorile Bosfor și Dardanele, care leagă Marea Neagră de Mediterana. Convenția de la Montreux din 1936 acordă Turciei un control neobișnuit asupra dimensiunii și tipurilor de nave care traversează strâmtorile.

Bulgaria, situată între România și Turcia, depinde de Marea Neagră pentru creșterea sa economică, în special în ceea ce privește energia, mineralele, transportul și turismul. În consecință, Sofia a acordat o atenție sporită securității Mării Negre, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și îndeplinirea obiectivului de 2% al NATO. Moldova, fără ieșire la mare și cea mai vulnerabilă la agresiunea rusă dintre statele regionale, poate accesa însă Marea Neagră prin portul fluvial Dunărea – Giurgiulești”, avertizează experții. 

Iar politica de expansiune ilegală a Rusiei în Marea Neagră prin anexarea coastelor georgiene și ucrainene pune în pericol inclusiv planurile Turicei de a deveni principala punte între economiile asiatice, europene și cele din Orientul Mijlociu. Fiind cel mai important actor de la Marea Neagră, Turcia are responsabilitatea suplimentară de a promova interesele colective de securitate ale membrilor NATO și ai celorlalți aliați din regiune, se mai arată în analiză.

Modernizarea Bazei de la Mihail Kogălniceanu, în strânsă legătură cu situație de securitate de la Marea Neagră. SUA ar trebui să prioritizeze modernizarea Marinei române

În textul din National Interes e adusă în atenție și importanța bazei de la Mihail Kogălniceanu. „România și Bulgaria – în strânsă cooperare cu Statele Unite, UE și NATO – s-au angajat în eforturi ambițioase de modernizare sectorului de apărare. O investiție de 2,7 miliarde de dolari este planificată pentru a transforma Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România într-una dintre cele mai mari din Europa. Cele două națiuni cooperează, de asemenea, cu Washingtonul pentru a-și diversifica și moderniza infrastructura energetică nucleară, inclusiv utilizarea unor reactoare modulare mici”, amintesc publicului american și celui internațional, cei trei experți.

România, Turcia și Bulgaria ar trebui să se bazeze pe cooperarea pe care au dezvoltat-o în ceea ce privește deminarea pentru a dezvolta un cadru pentru o Mare Neagră liberă și deschisă de-a lungul a trei piloni de consolidare. În primul rând, statele ar trebui să articuleze o viziune comună, inclusiv recunoașterea ZEE (n.r. – zona economică exclusivă) a Rusiei de dinainte de 2008.

În al doilea rând, ei ar trebui să stabilească modalități și grupuri operaționale, după caz, pentru securitatea:

1) infrastructurii critice asociate cu explorarea și dezvoltarea energiei;

2) cabluri digitale expuse riscului atacurilor cibernetice;

3) liniile electrice planificate care leagă parcurile eoliene azere și hidroenergetica georgiană de Europa;

4) asigurarea navelor comerciale terțe ce pot fi supuse operațiunilor de hărțuire

În al treilea rând, ar trebui să optimizeze capacitățile de tranzit comercial ale râurilor care se varsă în Marea Neagră, în special ale Dunării.

În dezvoltarea cadrului pentru o Mării Negre libere și deschise, cele trei națiuni pot solicita cu prudență perspectivele și participarea vecinilor, inclusiv Georgia, Moldova și Ucraina, În calitate de membri NATO, Bulgaria, România și Turcia ar trebui, de asemenea, să dezvolte modalități de angajare cu alianța în ansamblu pentru a sprijini eforturile lor în Marea Neagră. 

Pactul pentru Marea Neagră. Constanța ar trebui să devină cu ajutorul SUA și al Europei principalul port naval din regiune

Statele Unite, Uniunea Europeană și NATO ar trebui să se angajeze în eforturile care să întărească abilitățile statelor riverane de a susține o Mare Neagră liberă și deschisă. În primul rând, ele ar trebui să ajute la construirea capacităților navale ale membrilor NATO din regiune și să prioritizeze modernizarea marinelor române și bulgare, acordând atenție dezvoltării orașului Constanța ca prim port naval NATO din regiune.

În al doilea rând, regiunea are nevoie de o infrastructură rutieră, feroviară și fluvială mai bună pentru a se integra în Europa și pentru a ajuta la mobilizarea și pregătirea operațiunilor de apărare.

În al treilea rând, pactul pentru Marea Neagră ar trebui încorporat în documentele de planificare strategică, inclusiv Strategia SUA pentru Marea Neagră, Busola strategică a UE și Conceptul strategic al NATO.

În special, Statele Unite ar trebui să atribuie Mării Negre un rol primordial pentru conectarea spațiilor libere și deschise de pe tot globul, de la Indo-Pacific la Marea Mediterană și Atlantic.  

Motivul principal al Convenției de la Montreux a fost menținerea echilibrului în Marea Neagră. Anexările imperialiste și ilegitime ale Rusiei pun în pericol acest echilibru. În întreaga lume, se impune o preferință pentru multipolaritate regională și acces liber, deschis și partajat, mai degrabă decât dominația unei singure națiuni. Aceste două tendințe necesită o abordare modernă pentru a promova principiile de echilibru care stau la baza Convenției de la Montreux printr-un pact pentru o Mare Negră Liberă și Deschisă”, conchid experții în analiza lor din National Interest.

Ionel CILICA-DIACONU





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.