candidati psd

Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

marți 12 martie, 2024

Primăria Novaci a răspuns prezent la propunerea novăcenilor, de a sprijinii organizarea unui obicei creștinesc păstrat de la moșii și strămoșii noștri și transmis mai departe generaților tinere de acești oameni minunați cu inimă de români. Este vorba de sărbătoarea creștinească Lăsatul Secului.

„Pentru că la Novaci încă se mai păstrează obiceiurile și tradițiile locului, anul acesta, la propunerea unor novăceni din zona Novaci – Străini, numiți și ungureni, Primăria Orașului Novaci a hotărât să organizeze prin Casa de Cultură Novaci, o petrecere a gospodarilor de Lăsatul Secului, în Plai, la ieșirea din Novaci spre Rânca, în apropiere de parcul Gheorghe Tătărescu. Băcița Marioara de la Stâna Ștefanu și-a anunțat intenția de a sprijini această inițiativă. Coordonarea evenimentului aparține doamnei Elena Basarabă, Director al Casei de Cultură Novaci, pe care o pot contacta toți novăcenii dornici a se implica în organizarea și desfășurarea evenimentului. La Petrecerea gospodarilor de Lăsare vom asculta, ca pe vremuri, muzică lăutărească autentică, de această dată în interpretarea renumitului Taraf Vică Argint din Pârâul de Pripor, recent selectat în spectacolul său de solistul Grigore Leșe. Nu va lipsi cântecul la fluier gâjâit, specific folclorului păstoresc adus în fața novăcenilor de un rapsod popular din Ținutul Momârlanilor, mereu prezent la nedeile ciobanilor din Munții Lotrului dar nici folclorul păstoresc, reprezentat de solistul Marius Țugulescu din Vaideeni, județul Vâlcea. Vom avea și alte surprize muzicale, încercând să dăm viață unor momente, care treptat se pierd din viața satului românesc. Invităm la eveniment toți novăcenii, indiferent în ce zonă a orașului locuiesc. Sunt bineveniți iubitorii de tradiții din comunele vecine, din județul Gorj și din toată țara. Îi așteptăm la petrecere pe cabanierii din Rânca și pe turiștii care le calcă pragul în această zi”, a transmis Dumitru Leuștean, primarul orașului Novaci.

„La Novaci încercăm să păstrăm obiceiurile și tradițiile moștenite din străbuni, unul dintre ele fiind Lăsatul Secului. Acest obicei, se numără printre obiceiurile care aduc copiii novăcenilor acasă, dornici de a participa la viața comunității, prilej colectiv de veselie. Cu această ocazie, în natură, sub cerul liber, în diverse locuri din localitate, de obicei mai înalte, se aprind focuri rituale, fiecare familie aducând lemne, paie sau coceni de porumb. Novăcenii ungureni numesc aceste focuri alimori iar cei din zona Novaci – Români le spun bâldăuț. În seara acestei zile comunitatea petrece. Lăutarii sunt nelipsiți și veselia reprezintă nota dominantă a petrecerii. De obicei oamenii din sat aduc la petrecere brânză, plăcinte, gogoși, fac mămăligă, fierb ouă și bineînțeles nu uită vinul de buturugă cu care se laudă, doar după ce beau un pahar. Se cântă, se chiuie, se joacă și se fac renumitele strigări peste sat, despre exemplele rele din comunitate. Nimeni nu are voie să se supere dacă la ceremonia obștii este pomenit în strigări, deoarece rolul acestora este de iertare și purificare. Fiecare strigare se termină cu versurile La toți ce ne-am strâns aici,/ Cele bune se-adune/ Cele rele să se spele/ Cu apa de pe vâlcele! Săritul peste jăratic, simbol al purificării, este, de obicei atracția serii. Participanții se pregătesc să intre în post cu inima curată, căci este Duminica Iertării. Bunii creștini își cer iertare de la semenii pe care i-au supărat, exprimându-și astfel dorința de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare”, ne spune Elena Basarabă, organizatoarea evenimentului.

„Vă așteptăm să petrecem împreună, să încingem hora și să gustăm bucatele tradiționale”, a transmis conducerea Primăriei Novaci.

Ionel CILICA-DIACONU





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.