Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

joi 27 ianuarie, 2022

Ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, a anunțat miercuri seară că Forțele Aeriene Germane vor participa cu avioane Typhoon Eurofighter la misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră și în România, în timp ce a condamnat solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO din România.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este typhoon-eurofighter.jpg

“Germania se poziționează în continuare ferm alături de România“, a spus Gebauer, într-o declarație transmisă pe pagina de Facebook a Ambasadei Germaniei la București. Potrivit acestuia, începând de la mijlocul lunii februarie, Forțele aeriene germane (Luftwaffe) vor participa cu avioane Eurofighter și soldați la misiunea de Poliție Aeriană Întărită a NATO în sudul flancului estic. “Împreună cu Italia asigurăm securitatea spațiului aerian al NATO, ca parteneri de încredere, cu o contribuție vizibilă și de înaltă calitate. Aceasta reprezintă un semn clar al solidarității transatlantice și europene”, a mai precizat diplomatul. După cum a precizat Peer Gebauer, Germania se va alătura Italiei, care începând cu decembrie anul trecut, pentru o perioadă de patru luni, asigură misiunile de poliție aeriană aliată printr-un detașament ormat din aproximativ 140 de militari şi patru aeronave Eurofighter Typhoon. Este pentru a doua oară în ultimul an când Germania trimite avioane de luptă în România. În iunie 2021, Berlinul a desfășurat două avioane de luptă în România, care s-au alăturat forțelor aeriene britanice în apărarea spațiului aerian al NATO la Marea Neagră. Ambasadorul Germaniei în România a făcut trimitere și la cerința Rusiei ca NATO să își retragă forțele din România, ca parte a propunerilor de securitate formulate de Moscova.  “Solicitările privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situația din anul 1997 trebuie respinse cu fermitate. Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani. Apartenența României la NATO reprezintă o realizare esențială și nu poate fi pusă la îndoială de către terți. Suntem foarte îngrijorați de situația actuală în regiune. Atitudinea Rusiei nu reprezintă doar o amenințare la adresa Ucrainei, ci afectează securitatea întregii Europe. De aceea, o nouă încălcare a suveranității Ucrainei ar atrage după sine un răspuns european ferm și comun”, a mai afirmat Peer Gebauer. România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul. Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria. România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și a denunțat ideea sferelor de influență. Anunțul Germaniei privind desfășurarea de avioane în România vine pe fondul unor preocupări aliate privind comportamentul Germaniei, deși SUA au asigurat că Berlinul face “front unit” cu aliații. Astfel, premierul Poloniei s-a declarat îngrijorat de reacţia Berlinului la concentrarea de forţe militare ruse în apropierea frontierei Rusiei cu Ucraina, după ce au apărut informaţii că Germania blochează Estonia să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare. În schimb, ministrul german al apărării a promis sprijin prin instalarea unui spital de campanie în Ucraina, în timp ce prăpastia incertitudinii vis-a-vis de poziția Berlinului a fost adâncită după declaraţia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ”merită probabil” respect şi că peninsula Crimeea ”niciodată nu va reveni înapoi” Ucrainei. Însă, decizia Germaniei în ceea ce privește securitatea România vine să completeze o serie de anunțuri de ranforsări militare din partea unor alți aliați de calibru precum SUA și Franța. Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

MARIUS BECHERETE





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.