Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

sâmbătă 19 octombrie, 2019

„Astăzi, poporului român îi sunt smulse rădăcinile, și când spunem rădăcini, spunem Istorie și legătura noastră fizică, directă cu istoria: Eroii”. De curând a văzut lumina tiparului cartea intitulată „Eroi uitați în glia țării”, scrisă de Andrei Popete Pătrașcu și Liviu Burcea, dedicată celor care își dorm somnul de veci în pământul Gorjului, la Târgu Jiu.

„Sunt mulți și necunoscuți eroii de la Tîrgu Jiu și poartă lanțurile ignoranței noastre, crezând că este suficient să le ascundem urma”, scriu cei doi autori în cartea lor. „Prea ușor uităm, unii dintre noi, că eroii au fost, sunt și vor rămâne piatra de temelie a comunității. Ei, eroii și istoria tăcută a jertfei lor sunt acele repere de care astăzi mai mult decât oricând avem nevoie”. Din păcate, la Târgu Jiu, eroii au fost uitați. În acest an, pe 17 noiembrie, se împlinesc 101 ani de la inaugurarea Cimitirului de Onoare, și până de curând puțini erau cei care credeau că istoria acestui loc sacru, care așează Târgu Jiul pe harta României Eroice, ar putea fi cuprinsă în paginile unei cărți. Au reușit în demersul lor istoricul Andrei Popete Pătrașcu și Liviu Burcea, un colecționar de istorie care de ani buni dă viață uniformelor militare, reconstituind tradițiile ostășești ale armatei române.

Din istoria Cimitirului Eroilor de la Târgu Jiu

De ce scriem în titlul acestui articol, că se face lumină în privința Cimitirului eroilor de la Târgu Jiu? Pentru că aflăm din paginile cărții cum, din 1917, printre măsurile luate de armata germană după ocuparea Tîrgu Jiului, s-a aflat și aducerea aici a trupurilor soldaților germani și austro-ungari căzuți în luptele de la Jiu, din toamna anului 1916. Că amenajarea cimitiurlui a revenit, conform proiectului, arhitecților Lange și Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorf din Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa. Cimitirul de la Târgu Jiu a fost însă inaugurat în toamna anului 1918, la o săptămână după plecarea trupelor germane, în ziua de 17 noiembrie. Ulterior acestei date, aici au fost depuse și osemintele altor câteva sute de eroi români, dar și străini, „aduși din gropile izolate din apropiere”.

Aflăm din paginile cărții semnate de cei doi autori, că în anul 1919, autoritățile locale nu cunoșteau identitatea celor peste 1.000 de eroi germani, români și austro-ungari, îngropați la Târgu Jiu, așa cum reiese dintr-un proces verbal păstrat  în fondurile Arhivelor Naționale din Gorj. Din acest document aflăm informația că în Cimitirul de onoare au fost înmormântaţi 1.065 de eroi, dintre care „680 soldaţi Români; 320 soldaţi Germani, şi 65 soldaţi Austro-Ungari. Numele lor nu se poate cunoaşte deorece pe Cruci nu e scris decât „Un soldat român”, Soldat german, alte indici nu avem pentru a putea stabili identitatea celor înmor-mântaţi acolo.” La dataîntocmirii acelui process verbal, nu s-a știut de existența unui registru în care figurau numele a 1.113 eroi germani, români și austro-ungari, înmormântați la Târgu Jiu, în dreptul fiecărui nume fiind menționate: parcela, numărul mormântului, data morții și unitatea militară din care făceau parte.

 Tot din cartea celor doi autori, aflăm că în Gorj existau 6 cimitire militare, 18 cimitire comunale și 606 morminte izolate, care adăposteau: 274 eroi români identificați, 4 eroi germani identificați, 1.001 eroi români neidentificați, 746 eroi germani neidentificați, 1 erou rus neidentificat, 55 de austrieci, 1 erou ungur și 656 eroi necunoscuți. Conform cifrelor, 2.738 de eroi știuți sau neștiuți, învingători sau învinși, se odihneau în pământul Gorjului. Începând cu anul 1924, o mare parte din osemintele acestor eroi au fost dezgropate și aduse în Cimitirul de onoare din Târgu Jiu, astfel încât în anul 1929, la 30 ianuarie, când Herbert Honegen, fost membru al Secției de administrație al Etapei 264 și maiorul R. Sauer, fostul comandant al acesteia, solicitau informații despre starea Cimitirului de la Tîrgu Jiu, aici își dormeau somnul de veci 1.618 soldați, dintre care 727 germani, 836 români și 55 austrieci și unguri. Primăria orașului Tîrgu Jiu răspundea la 20 februarie că acesta „se găsește într-o stare foarte bună, fiind îngrijit de Societatea «Mormintele Eroilor» anume creată prin lege în acest scop”.

  În incinta cimitirului, în anul 1928, a fost înmormântat generalul gorjean Ioan Culcer, al cărui bust, alături de două tunuri germane, veghea somnul eroilor din cimitirul de la Târgu Jiu.

Soarta cimitirului după 1990

În ultimii 29 de ani, soarta Cimitirului Eroilor de la Tîrgu Jiu a cunoscut o perioadă de martiriu: sute de cruci smulse din pământ, o parte din cele câteva zeci rămase, au fost așezate spre estul mormintelor de război (la picioarele eroilor și nu la căpătâi, cum este creștinește), bustul generalului Ioan Culcer a fost furat, crucea centrală din Cimitirul eroilor a dispărut și aceasta, mai mult, persoane care nu au înțeles nimic din dispozițiilor Art. 225 și 226 ale Tratatului de la Versailles din 1919, privitoare la morții din război, au ridicat cavouri, peste osemintele eroilor. Nu s-a ținut cont de Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003, privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război,  publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 700 din 7 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare a H.G. nr. 635 din 29 aprilie 2004 și a Manualului MAN – Oficiul Național Cultul Eroilor nr. DRP-6/04.12.2014, privind strămutarea mormintelor de război, și peste osemintele eroilor au apărut cavourile unui Cimitir Militar.

Din paginile cărții semnate de Andrei Popete Pătrașcu și Liviu Burcea, aflăm că peste 1.000 de cruci de la căpătâiul eroilor din Primul Război Mondial au dispărut fără ca cineva să fie tras la răspundere, și peste atâtea nume de eroi au ajuns să fie uitate în pământul țării pentru care au luptat. Schimburile de acuze ale unora și scuze ale altora nu au schimbat cu nimic soarta eroilor și a  cimitirului de la Târgu Jiu. Construirea cavourilor din Cimitirul Militar, în incinta Cimitirului Eroilor, a continuat.

În 2016, incinta cimitirului a fost reamenajată paisagistic și chiar dacă lucrările efectuate au schimbat fața acestui cimitir, nu s-a ținut cont de realitățile istorice. Sute de eroi continuă să-și doarmă somnul de veci în glia Gorjului fără semne de căpătâi și chiar dacă cele existente au fost înlocuite cu unele noi, de marmură, nu știm ce s-a întâmplat cu vechile cruci. În schimb, Cimitirul Militar a fost delimitat cu gard metalic de Cimitirul Eroilor și sute de eroi „uitați” sub glie, au ajuns acum în Cimitirul Militar, urmând să fie dezgropați când se vor construi noi cavouri. Ca o reparație morală a acestei „uitări”, toate numele eroilor români, germani, austro-ungari și ruși sunt consemnate în cartea scrisă de cei autori, care își încheie lucrarea mărturisindu-ne o credință a lor: „Într-o Românie anormală și nefirească, ar fi normal și firesc, să aprindem o lumânare tuturor acestor eroi, să-i rugăm să ne ierte pentru că nu știm să le urmăm exemplul și nu mai înțelegem astăzi sensul luptei și jertfei lor.”

Vă invităm așadar la lectură, cartea „Eroi uitați în glia țării” fiind mai mult decât o lucrare care redă istoria Cimitirului Eroilor de la Târgu Jiu, ci o carte mărturie despre ignoranța și nepăsarea generațiilor actuale privind soarta eroilor uitați care nu se întorc acasă, pentru a povesti despre istoria tăcută a jertfei lor, când Cimitirele de onoare devin militare, sunt relocate morminte și cruci, sau dispar, pur și simplu, eroi. „Azi unul, mâine altul, și tot așa, până când pământul se cască și rămâne precum ochii soldaților care nu au mai apucat să își sărute acasă fiii și fiicele. Noii gropari își suflecă mânecile și scuipă în palmă, scoțând pe lopețile lor oase și medalii ruginite, făcând loc pentru alte oase ce nu vor simți nici gustul victoriei, nici al înfrângerii, ci doar povara pământului.”

prof. Dana Ștefania Brașoavă





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.