Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

duminică 10 martie, 2019

Capitolul I

15. Comuna Ciuperceni

Din cauza slabei rentabilități a solului mulți au plecat după servicii, practicând diverse meserii. Aceasta i-a făcut pe mulți să-și dea cel puțin un copil la studii sau ucenici la întreprinderi particulare. Datorită acestui fapt această comună a scos din sânul său meseriași calificați, funcționari, profesori, învățători, medici, ingineri agronomi, sanitari, iar cei rămași în sat, pe lângă agricultură, se ocupau cu olăria, mai ales peștenarii, vârtopenii și o parte din Ciuperceni și Boboiești iar strâmbulenii cu prelucrarea lemnului.

Fântâna lui Ciupercă

Nu se știe de unde provine numele de Ciuperceni fiindcă nici o inscripție și nici un hrisov nu arată aceasta. Totuși există în comună un loc în Valea Lupoaia  unde este o fântână numită Fântâna lui Ciupercă, ceea ce arată că a fost făcută de un cetățean numit Ciupercă. Numele a dispărut datorită faptului că omul nu a avut descendenți în linie masculină. Bătrânii satului spun că au auzit de la înaintași oameni cu numele de Ciupercă, de unde  “s-a tras” numele satului Ciuperceni. Referitor la denumire circulă și o legendă că în Cioacă, vârful Dealului Cârsta ar fi fost o ciupercă de o mărime extraordinară, sub pălăria căreia intrau câteva care. Tot astfel se spune că denumirea este datorită faptului că pe teritoriul comunei creșteau foarte multe ciuperci.

1821- Tudor Vladimirescu, 1900-Impozit pe litrul de țuică

Printre pandurii lui Tudor Vladimirescu la 1821 se găsește și Barbu Vâgă din Strâmba Vulcan. Aceasta se explică prin faptul că moșia din Strâmba aparținea atunci boierului Glogoveanu din Glogova la a cărei proprietate Tudor a fost administrator înainte de a intra ofițer în armata rusă în războiul ruso-turc de la 1806-1812. Deci, ca administrator al moșiei a venit și la moșia Strâmba unde a avut pe acest om, Barbu Vâgă om de încredere. L-a luat pandur și om al său. Boierul Glogoveanu a zidit și biserica din Strâmba între anii 1819-1824, ceea ce demonstrează că proprietatea era a lui. Barbu Vâgă este singurul om din Ciuperceni care ia parte la revoluția din 1821. O altă mișcare are loc în anul 1900 când, producându-se multă țuică, Guvernul a hotărât perceperea unui nou impozit pe litrul de țuică, ceea ce i-a nemulțumit pe țăranii din Comunele Ciuperceni, Câlcești și Godinești și s-au răsculat. Agitatorii mișcării din 1900 au fost C. Popescu, Mihai Toaxăn, Pantelimon Dobrescu și alții. Aceștia au luat parte la o simplă manifestație dar când trupele au cantonat în sat oamenii s-au liniștit și nimeni n-a fost pedepsit. Cei sus arătați au dat declarație de supunere și au fost lăsați liberi.

Focuri peste zăpezi

Pe 1 februarie, de ziua Sfântului Mucenic Trifon, protectorul recoltelor, și pe 14 octombrie de Sfânta  Paraschiva, în satul Văianu are loc într-o ambianță laic-spirituală reuniunea bianuală a proiectului comunitar botezat simbolic „Focuri peste zăpezi”.  Acesta reprezintă încununarea elementelor naturii: focul cu istoria și cu viața. În vechime focurile aprinse pe coline erau un „telegraf” pentru vești, fie chemând poporul la luptă împotriva năvălitorilor care n-au fost puțini, fie ambetând serbările populare cu flacăra lor vie care simbolizează purificarea și viața. Această serbare se desfășoară pe „vatra unui cimitir”, pe o colină legată prin două axe ce-i vor aduce nemurirea (legând trecutul de prezent și prezentul de viitor), la vale de Biserică și în spate la deal de schit. „Calea zorilor” leagă  și „Dăruiește vieții farmec”.   

Ec. dr. Victoria Stolojanu-Munteanu, Asociaţia Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj.  





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.