Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

duminică 17 februarie, 2019

SIMPOZION "DASCĂLUL DE ODINIOARĂ" – TÂRGU JIU 2019

Publicată de Universul Olteniei pe Sâmbătă, 16 februarie 2019

Prima ediţie a Simpozionului Județean „Toma Becherete. Dascăli și destine în slujba școlii românești”  s-a desfăşurat la Tg Jiu  în organizarea Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu” şi Școlii Gimnaziale Nr. 7, structură a Colegiului Auto „Traian Vuia” din Târgu-Jiu, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Gorj şi în parteneriat cu Asociaţia „Şcoala Gorjeană” şi Asociaţia Naţională  „Cultul Eroilor  Regina Maria” – filiala Gorj.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 52602024_2064499103638835_5643635242246864896_o-1024x768.jpg

La deschiderea evenimentului au luat parte: prof. Andrei Popete Pătraşcu – preşedintele Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu”;  prof. Maria Drăgulescu – coordonatoarea Școlii Gimnaziale Nr. 7, structură a Colegiului Auto „Traian Vuia” din Târgu-Jiu – reprezentată la simpozion de către d-na prof. Cerasela Băltăreţu, director adjunct; publicistul şi ziaristul Marius Adrian Becherete – nepotul învăţătorului Toma Becherete şi fost elev al acestuia; lt. col. (r.) Gheorghe Buşe, secretar executiv al A.N.C.E. „R.M.” Gorj – care a onorat evenimentul în fruntea unei delegaţii a asociaţiei, din care au mai făcut parte: ing. Dan Torpu, înv. Grigore Haidău, ec. Viorica Ionescu, ing. Vasile Bebe Ionescu – şi el fost elev al învăţătorului Tomică Becherete, alături de alţi invitaţi şi cadre didactice din municipiu şi judeţ venite la simpozion şi la eveniment.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 52432331_2064498843638861_3189994982379356160_o-1024x768.jpg

După tăierea panglicii inaugurale a Sălii bibliotecii „Toma Becherete”, de către nepotul acestuia împreună cu d-a prof. Maria Drăgulescu, gazdele ne-au poftit să vedem o interesantă expoziţie foto-documentară cu „Dascăli gorjeni în slujba şcolii. Chipuri de odinioară”, expoziţie vernisată şi realizată de Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” şi Revista de cultură şi Istorie „Restitutio”. Simpozionul propriu zis a cuprins două  secțiuni: 1. Secțiunea pentru profesori: „Dascăli și școli de odinioară”, cu participare directă sau indirectă.
2. Secțiunea-concurs pentru elevi „Chipul dascălului prin ochi de copil”, cu participare indirect – lucrările fiind trimise organizatorilor. Trebuie să menţionăm aici numărul neaşteptat de mare de lucrări şi comunicări trimise – au fost aproape 90, venite din 12 judeţe ale ţării, inclusiv din Captală! – fapt care l-a îndreptăţit pe inimosul şi neobositul organizator şi moderator al evenimentului, prof. Andrei Popete Pătraşcu să se declare mai mult decît mulţumit de impactul în rândul cadrelor didactice pe care l-a avut organizarea unei astfel de manifestări consacrată dascălilor de ieri şi de azi ai şcolii româneşti, dascăli numiți pe drept cuvânt „ apostoli ai neamului românesc. 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 52498766_2064498943638851_1591657069637795840_o-1024x768.jpg

Dascălul a avut şi va avea în continuare un rol esenţial în formarea generațiilor viitoare, în desăvârşirea personalităţii acestora. Misiunea dascălului nu a fost nicicând una tocmai ușoară, deși astăzi este tratată cu superficialitate și cu prejudecăți de societatea contemporană. Un dascăl bun este acea persoană care dovedește, în egală măsură, umanism (în general) și dragoste de copii (în special), spirit de obiectivitate, dreptate, principialitate, cinste, curaj, corectitudine, răbdare, optimism, modestie, fermitate, stăpânire de sine. Un dascăl care dovedește măiestrie pedagogică este mai mult decât un reputat profesionist, este artistul desăvârșit în meseria lui. El este cel care are conștiința responsabilității și a misiunii sale, care înseamnă să arzi ca o lumânare pentru a-i lumina pe alții, adică să te dăruiești în totalitate, în mod dezinteresat ” a concluzionat prof. Andrei Popete Pătraşcu. 

Simpozionul Județean "TOMA BECHERETE. DASCĂLI ȘI DESTINE ÎN SLUJBA ȘCOLII ROMÂNEȘTI". Ediția I, 16 februarie 2019. Imagine, Ionel CILICA-DIACONU

Publicată de Universul Olteniei pe Sâmbătă, 16 februarie 2019

Despre dascălul Școlii Primare din Vădenii Gorjului, Toma Becherete  – cel care i-a fost, totodată şi bunic patern – a vorbit, cu emoţie şi recunoştiinţă, ziaristul şi publicistul pensionar  Marius Adrian Becherete: „   Ideea acestui  simpozion ne-a venit atunci când  am păşit pragul acestei şcoli, invitat fiind de bunul meu prieten profesorul Andrei Popete Pătraşcu să particip la o activitate organizată de Asociaţia „ Cultul Eroilor” filiala Gorj,  împreună cu  Asociaţia cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”, în parteneriat cu Școala Gimnazială Nr. 7, structură a Colegiului Auto „Traian Vuia” din Târgu-Jiu. Întrând pentru prima dată după aproape 55 de ani, în clasa I a copilăriei mele, m-a cuprins acea nostalgie specifică vârstei şi m-au năpădit amintirile. M-am gîndit atunci că trebuie făcut ceva spre a readuce în memoria prezentă numele şi activitatea unuia dintre  slujitorii de la catedră ai acestei şcoli, un dascăl de modă veche – aşa cum îl va denumi cineva, puţin mai încolo – dar venind din amintirea unor vremuri trecute, încărcate de acel parfum nostalgic al lucrului bine făcut. Pentru că primul meu  învăţător, pe care l-am conisiderat ca şi un al doilea tată al meu, Toma T. Becherete  a fost chiar bunicul meu patern, adică a fost tatăl tatălui meu, dr. Adrian Becherete. Şi el a fost cel care mi-s pus tocul cu peniţa în mână, m-a învăţat să scriu, să socotesc, să cânt, mi-a destăinuit sute şi mii de lucruri neştiute.

Atât cît au putut să încapă într-o minte de copil de şapte-opt ani, despre natură, ape, rîuri, munţi, păduri, etc., etc. Iată de ce vreau să vin cu câteva precizări asupra personalităţii şi activităţii celui care a fost învăţătorul Toma T.Becherete. A fost unul dintre învățătorii de altădată, care prin har, pricepere , răbdare și pregătire a sădit în sufletul a generații și generații de elevi dragostea de carte. S-a născut în 1904, în același an în care Dumitru și Maria Pleniceanu ridicau la Vădeni, această școală primară pentru fiii și fiicele celor care trudeau pe moșia lor. A educat în spiritul vremii, timp de peste patru decenii, vlăstarele de altădată, astăzi oameni care nu și-au uitat niciodată dascălul, urmându-i în viață îndemnurile și tot ceea ce au învățat de la „domnul învățător”. Provenit dintr-o familie numeroasă, – au fost nu mai puţin de şapte copii pe care părinţii nu prea puteau să-i crească la vremea aceea – , bunicul meu fiind printre cei mai mici, dar dovedind ambiţie şi dorinţă de a învăţa, urmează cursurile primare în sat, apoi pe cele ale Şcolii Normale (actualul Colegiu Naţional „Spiru Haret”) pe care îl absolvă, printre primii din promoţia sa, în anul 1922.  

De la absolvire, timp de 42 de ani, învăţătorul Toma Becherete cu vocea sa blândă şi domoală, dar autoritară, instruieşte în tainele alfabetului, scrisului, cititului sau socotitului, zeci de generaţii de copii, nu numai la şcoala din satul natal, ci şi la Turcineşti, Cartiu, Rugi şi Bumbeşti Jiu, făcând naveta  cu un docar sau o şaretă (o trăsură trasă de un cal), ori pe bicicletă. S-a implicat şi în activităţi obşteşti în folosul şcolii, mărturie stând  Medalia „Răsplata muncii pentru construcţii  şcolare”, clasa a-II-a, primită alături de alţi dascăli gorjeni, prin Decretul Regal nr. 2595 din 21 iunie 1937, semnat de regele CAROL al II lea, pe vremea aceea Toma BECHERETE fiind învăţător la Şcoala primară din Bumbeşti Jiu. Dar cei mai mulţi ani i-a învăţat carte pe copiii din satul său natal, pe urmaşii acestora,  generaţii întregi,  avînd un rol esenţial în formarea şi desăvârşirea personalităţii micuţilor.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 51944587_2506117536083011_6232883761457922048_o-1024x683.jpg

Există şi astăzi în Vădeni familii ajunse la a treia generaţie – tată, fiu, nepot – ce l-au avut ca dascăl pe „domnul învăţător” Tomică Becherete. Şi care îşi amintesc , cu nostalgie, dar şi cu respect, despre acest om.  Şi în familie a dovedit  aceleaşi calităţi: hărnicie, sârguinţă, respect, cinste, şi corectitudine, împreună cu soţia sa Maria Pătraşcu crescând şi educând cinci copii, patru băieţi şi o fată, cu toţii ajunşi oameni respectaţi şi respectabili în comunitate. După ieşirea la pensie, în iunie 1965 , a continuat împreună  cu soţia şi fiica rămasă alături de părinţi în casa bătrânească, să muncească în grădină ori la cîmp, dar şi implicându-se activ, ani la rând, în viaţa comunităţii. S-a stins din viaţă în iarna anului 1990, la puţină  vreme de la schimbarea de regim survenită în România, mulţumit şi împăcat sufleteşte de ceea ce a realizat.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 52777687_2064513616970717_8517365501716856832_o-1024x768.jpg

Chiar dacă misiunea dascălului vremurilor trecute nu a fost nicicând una tocmai ușoară, deşi astăzi este tratată cu superficialitate și cu prejudecăți de societatea contemporană, un dascăl bun rămâne acea persoană care dovedește, în egală măsură, umanism (în general) și dragoste de copii (în special), spirit de obiectivitate, dreptate, principialitate,    principialitate, cinste, curaj, corectitudine, răbdare, optimism, modestie, fermitate, stăpânire de sine. Un dascăl care dovedește măiestrie pedagogică este mai mult decât un reputat profesionist, este „ artistul” desăvârșit în meseria lui. El este cel care are conștiința responsabilității și a misiunii sale, care înseamnă să arzi ca o lumânare pentru a-i lumina pe alții, adică să te dăruiești în totalitate, în mod dezinteresat. Şi, fără lipsă de modestie, îmi place să cred că bunicul meu, învăţătorul Toma Becherete a fost câte puţin din toate acestea” a concluzionat Marius Adrian Becherete amintirile despre dascălul şi bunicul său.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 51960853_2064565563632189_569460509661724672_n.jpg

Despre învăţătorul Toma Becherete a vorbit şi fostul său elev, ing. Bebe Ionescu din Vădeni, iar despre dascălii de altădată au avut interesante alocuţiuni şi expozee: prof Elena Fălcău – cu un interesant istoric al şcolii din Budienii Gorjului, datând încă de la 1861; lt.col. rez. Gigi Buşe – o interesantă comunicare (în colaborare cu scriitorul Florin Văideanu) despre viaţa şi activitatea  dascălului tismănean Nicolae Slivilescu din Vânăta; ing. Dan Toropu şi înv. Grigore Haidău – care au depănat amintiri, unele hazlii, altele serioase  cu învăţătorii lor din Bălăneştii Gorjului; prof. Liliana Puianu – căreia Andrei Popete Pătraşcu i-a fost un elev „silitor, eminent şi cuminte”; profesoara Maria Drăgulescu a vorbit despre activităţile şi acţiunile desfăşurate cu elevii şi dascălii Şcolii Gimnaziale Nr. 7, în anul aniversării celor 115 de existenţă.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 52313335_2064513766970702_4583934289107746816_o-1024x768.jpg

Iar profesorul Andrei Popete Pătraşcu, sufletul întregii manifestări  a concluzionat în cuvinte alese învăţămintele care trebuie trase de la astfel de manifestări omagiale, evocatoare, cu înalt simţămînt istoric şi patriotic: „dascălul de ţară, de odinioară, va rămane adînc întipărit în memoria celui pe care l-a învăţat carte, l-a educat, l-a pregătit pentru viaţă. Iar recunoştiinţa noastră se va îndrepta mereu către aceşti luminători ai satelor, aceşti apostoli ai neamului românesc. ” 

                                                  MARIUS BECHERETE  Ionel CILICA DIACONU





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.