Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

miercuri 30 ianuarie, 2019

Capitolul I

9. Comuna Bărbătești

Așezarea unde oamenii au viețuit continuu (dovadă ceramica dacică, ceramica roșie), Bărbătești are o poziție strategică. Este înconjurată de dealurile Socului, Curăturii, Bisericii Rusească, Socșorului la vest și apărată de râul Gilort la est, precum o cetate.

Muntele Bărbat

Țara Voievodului Litovoi, a fost lăsată românilor să fie stăpânită de ei.  Voievodul Litovoi a refuzat plata tributului către regele Ladislau Cumanul și așa s-a iscat război între aceștia. Litovoi a căzut în luptă iar fratele lui, Bărbat, a fost luat prizonier. Bărbat  a fost răscumpărat de rudele sale pe o mare sumă de bani. El a devenit conducător și a avut mare putere în stăpânirea marii moșii. Printre aceste moșii se afla și un munte din masivul Parâng ce-i va purta numele. Muntele Bărbat a fost moștenit îndeobște de locuitorii din Bărbătești.

Primele atestări documentare în documentele vremii la 1438 menționau ca frații Dan, Dragomir, Pătru și Cornea, fii lui Stoian și Stanca Sârbu aveau în stăpânire muntele Bărbat folosit pentru pășune, ei fiind moșneni ai ținutului Bărbătești. Începând din sec. XV Muntele Bărbat și Poiana Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum le era tocmeala. În 1905 locuitorii din Bărbătești au vândut muntele Bărbat.

Muntele Bărbat și Poiana Cucului

Sec. XV aduce locuitorilor din Bărbătești stăpânirea de către toți locuitorii a Drumului jidovesc. Este drumul ce leagă Tg. Cărbunești (Petreștii de Sus) de Capul Dealului. Pe aceste meleaguri au locuit daco-geții, atestați istoric din sec. II-III înainte de Hristos. Este drumul pe care au mers oștile lui Traian împotriva dacilor pe Muntele Bărbat și Poiana Cucului.  

Satul Musculești

1707 era anul când Constantin Moscu era proprietar și al satului actual  Musculești, fostă comună cu satele: Dolcești, Frasinu, Hubari, Valea Purcariului   și al satului Vladimir. Despre satul Musculești se știe că purta numele de Sărăcinești și tocmai în sec. XIX a luat numele de Musculești după numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe „Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Mărgineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore și alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești”. Și pentru că satele Musculești și Petrești au fost stăpânite de familia Moscu, să ne ocupăm puțin și de aceste familii. După C. Moscu care apare in sec. XVIII/1793, urmașul lui îl găsim între 1815-1835, un Hagi Moscu cel mai mare bancher al țării. După el urmează fiul său Dinu care apare ca proprietar în Rogojina, Musculești și Vladimir. Dinu a fost un om groaznic. Stătea cu biciul în mână, în fața oamenilor și biciuia pe cei care i se împotriveau. Umbla numai însoțit de lefegii înarmați și călări iar lumea se ascundea când trecea pe drum. Dinu a voit sa ocupe pădurea din Bărbătești pe care o cumpăraseră locuitorii. Aceștia au ieșit la culme să oprească măsurătoarea dar între locuitorii din Bărbătești și lefegii a avut loc o încăierare la „Via Roncei” unde a murit un om din neamul pleșeștilor. Oamenii lui Dinu Moscu nu au putut lua hotarul. Locului unde a murit omul i se spune „Omul al mort”.  Urmașul lui Dinu a fost Ion care la 1820 era prieten cu Tudor Vladimirescu. După Ion urmează Tache și apoi Scarlat Moscu care avea la Petrești moșie pe care o muncea cu clăcașii din satele Petrești și Rogojina. Se știe că „Valea Caselor” din Petrești au fost clăcași la Scarlat.

La sfârșitul sec. XIX-lea Musculești era comună și cuprindea satele Dolcești, Frasinu, Hubari, Musculești și Valea Purcariului. Comuna avea 1260 locuitori iar la început purta numele de Dolcești, apoi și-a luat denumirea de Musculești după familia Moscu.

Satul Socu

Și-a luat numele de la arborele de soc care crește în mod sălbatic pe anumite locuri și prin grădinile din sat. Pe movilița unde este așezată biserica satului erau până acum câțiva ani arbori de soc, grupați. Cel mai vechi sat din Bărbătești este satul Socu. Aceasta se vede din actul de hotărnicie făcut de un grup de boieri cu părintele Dosoftei Brăiloiu și cu moșneni din sat. Satul este menționat în hrisovul lui Basarab Vodă cu leatul 1026 menționat în actul de hotărnicie cu data de 7254 (1746) martie 3. Actul este copiat de Petre C. Popescu (Pătru popii) din Socu la data de 15 mai 1910.  După cum am arătat comuna Bărbătești și-a luat numele de la muntele Bărbat care constituia proprietatea obștească a locuitorilor. Greșit s-a crezut ca numele comunei se trage de la familia de proprietari „Bărbătescu”. Această familie nu era de origine din Bărbătești. Evoluția în timp a teritoriului administrativ al comunei Bărbătești nu a cunoscut transformări majore în ultimii ani. Semnificativ rămâne împărțirea administrativă din 1968, când au fost create județele și celelalte unități teritoriale. Tot cu această ocazie s-au stabilit și perimetrele satelor și ale comunelor. În timp vetrele de sat au suferit transformări – restrângeri- îndeosebi înainte de 1989, la care ulterior s-a renunțat.

Drumul lui Tudor și Stejarul din Rogojina

În 1953 a dispărut stejarul din acest sat sub care se adăpostea Tudor cu calul său când venea obosit de la Cloșani. Aici poposea să poată urca în continuare coasta abruptă a cătunului Motești spre Vladimir. Mama lui Tudor a pus icoane în copac și peste icoane a crescut coaja stejarului. Când a fost tăiat stejarul au fost găsite icoanele, dar putrezite. Circumferința sa era de 14,20 m iar diametrul de 4,52 m.

Ec. dr. Victoria Stolojanu-Munteanu, Asociaţia Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj.  





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.