Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

marți 20 noiembrie, 2018

La alegerile desfăşurate în zilele de 7 şi 8 noiembr ie 1919 pentru desemnarea membrilor Senatului, în judeţul Gorj au fost înscrişi pe listele electorale un număr de 20 261 de alegători, 16 945 dintre aceştia prezentându-se la vot, în timp ce, 5 067 de alegători nu şi-au exprimat votul. Vom încerca să aducem în memoria cititorilor câteva aspecte din viaţa şi activitatea unora dintre aceşti primi parlamentari gorjeni membri în ceea ce am putea numi Parlamentul Marii Unităţi Naţionale, chiar dacă despre o parte dintre aceşti gorjeni de ispravă s-au scris deja tomuri întregi. La primele alegeri legislative de după Marea Unire de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, preotul Ilie Roşoga a fost ales senator de Gorj în parlamentul României, luând parte la dezbaterile din Adunarea Constituantă ce au condus la elaborarea constituţiei ce avea să fie adoptată în 1923, în calitatea sa de membru al Partidului Naţional Liberal. La alegerile desfăşurate în zilele de 7 şi 8 noiembrie 1919 pentru desemnarea membrilor Senatului, în judeţul Gorj au fost înscrişi pe listele electorale un număr de 20 261 de alegători, 16 945 dintre aceştia prezentându-se la vot, în timp ce, 5 067 de alegători nu şi-au exprimat votul. Preotul Ilie Roşoga a participat, în calitate de preot militar, la campania armatei române din Bulgaria în vara anului 1913, ca urmare a implicării României în cel de-al doilea război balcanic, având gradul de locotenent . În timpul Primului Război Mondial, Ilie Roşoga a fost preot confesor al Regimentului Nr. 1 Vânători din Craiova, având gradul de căpitan. A fost luat prizonier pe front, dar, în cele din urmă, a fost eliberat. Ulterior, a fost închis la mănăstirea Căldăruşani sub acuzaţia că făcea agitaţie patriotică în perioada ocupaţiei germane. Odată cu mobilizarea armatei române din noiembrie 1918, preotul Ilie Roşoga, „mergând din nou la regimentul său, a făcut şi campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta“, după cum notează autorii Dr. Pătraşcu Dumitru-Valentin şi Pătraşcu Daniela-Liliana, într-un articol publicat în Gorjeanul din 24 iulie 2015. Preotul Ilie Roşoga s-a implicat şi în viaţa politică, astfel că, în calitatea sa de membru al Partidului Naţional Liberal, în vara anului 1919 a participat la consfătuirea liberalilor gorjeni organizată la Bibeşti, unde a luat cuvântul alături de Gheorghe Tătărescu, Constantin Neamţu, Costică Schileru, unul dintre fiii lui Dincă Schileru, doctorul Nicolae Hasnaş şi învăţătorul Nicolae Popescu , fapt consemnat de presa vremii. Ca urmare a alegerilor legislative din acel an, preotul Ilie Roşoga a fost ales senator de Gorj în primul parlament al României Mari, fiind un membru marcant al filialei gorjene a Partidului Naţional Liberal. În aceste condiţii, la 20 noiembrie 1919, preotul Ilie Roşoga asista la şedinţa comună a Adunării Deputaţilor şi Senatului, desfăşurată la Atheneul Român din Bucureşti, şedinţă deschisă în mod solemn de către regele Ferdinand I Întregitorul, prin citirea mesajului Coroanei. Încă din primele zile ale activităţii sale parlamentare, preotul Ilie Roşoga şi-a manifestat preocupările privitoare la reluarea activităţilor economice şi la refacerea reţelei feroviare a ţării, considerând că doar acest fapt va impulsiona integrarea economică a provinciilor unite cu Vechiul Regat. În acest sens, primele sale intervenţii în plenul Senatului s-au referit la situaţia dezastruoasă în care se aflau Căile Ferate Române, activitatea de transport feroviar fiind grav afectată de numeroasele distrugeri materiale, dar şi de probleme organizatorice ce împiedicau reluarea rapidă a traficului feroviar de mărfuri şi pasageri în condiţii normale. După Marea Unire de la 1 decembrie 1918, preotul Ilie Roşoga a fost înaintat la gradul de iconom stavrofor, încă din cursul anului 1919 susţinând numeroase conferinţe publice, în şcoli, în special, în provinciile istorice româneşti unite cu Regatul României în cursul anului 1918. Preotul Ilie Roşoga a participat efectiv la elaborarea cadrului legislativ necesar integrării provinciilor istorice româneşti unite cu ţara în cursului anului 1918. Astfel, la 29 decembrie 1919 au fost adoptate de Adunarea Deputaţilor proiectele de legi privind unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu Regatul României, ulterior, acestea fiind adoptate şi de Senat. La scurt timp după alegerea sa în funcţia de senator al judeţului Gorj, preotul Ilie Roşoga a participat, la data de 1 ianuarie 1920, la ceremonia de învestitură a Înalt Prea Sfinţitului Miron Cristea în funcţia de Mitropolit Primat al Bisericii Ortodoxe Române, ceremonie desfăşurată la Palatul Regal din Bucureşti. Remarcabil este faptul că preotul Ilie Roşoga a fost cel care a avut iniţiativa restaurării casei din comuna Vladimir, judeţul Gorj, în care s-a născut Tudor Vladimirescu, şi transformării acesteia în casă-muzeu destinată educării tinerelor generaţii şi închinată memoriei conducătorului revoluţiei de la 1821. Această propunere a fost enunţată de către preotul Ilie Roşoga în şedinţa Senatului desfăşurată la 17 februarie 1920, în prezenţa a 158 de senatori. Luând cuvântul în plenul Senatului, preotul Ilie Roşoga arăta că doreşte să facă „o propunere care priveşte întreg neamul nostru românesc întregit astăzi“ . În continuarea discursului său, preotul Ilie Roşoga arăta că aceasta: „E o propunere relativă la sărbătorirea unui erou naţional, ale cărui fapte intră în marile acte istorice ce slăvesc neamul nostru, oropsit altădată. Astăzi, când, graţie vitejiei româneşti de sub domnia gloriosului nostru rege al tuturor românilor, Ferdinand I, răzbunat aproape integral astă dată, graţie şi energiei intelectualilor noştri conducători, idealul nostru naţional s-a realizat, şi suntem datori să ne amintim pe eroii neamului care au preparat acest mare eveniment “ , conform autoriilor amintiţi mai sus. La care adăugăm noi, eveniment ce îşi va sărbători bi-centenarul peste puţin timp. După încheierea mandatului de senator al judeţului Gorj în parlamentul României Mari, preotul Ilie Roşoga a revenit la parohia din comuna Turburea, unde avea să slujească până în cursul lunii ianuarie a anului 1933 , an în care va împlini 74 de ani, dar se vas tinge din viaţă la data de 6 noiembrie. Am putea concluziona, asadar, că Ilie Roşoga este primul -şi, după câte se pare, singurul, preot gorjean din Parlamentul României.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     M.BECHERETE





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.