Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

duminică 9 septembrie, 2018

Un stejar secular a devenit, de vineri, noul punct de atracţie din comuna gorjeană Peştişani. Arborele de talie mare este situat în satul Brădiceni, în spatele căminului cultural, într-o splendidă poiană ce a găzduit marea majoritate a lucrărilor Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, ajunse la ediţia cu numărul 22.

Aici, la umbra falnicului copac cu o vârstă de circa 150 de ani, un monument al naturii, un stejar plantat în 1864, în memoria eroilor care s-au luptat pe acele meleaguri, inclusiv a trecerii lui Tudor Vladimirescu prin zonă, primarul comunei Peştişani, Cosmin Pigui ne-a mărturisit oaspeţilor scriitori, poeţi şi prozatori veniţi din mai toate colţurile ţării intenţia de a include acest stejar secular pe harta turistică a comunei.

BRĂDICENI – GORJ VECHE VATRĂ ROMÂNEASCĂ – "500 DE ANI DE ATESTARE ISTORICĂ (DISCURSUL AUTORITATILOR) Imagine, Ionel CILICA-DEACONU

Publicată de Universul Olteniei pe Sâmbătă, 8 Septembrie 2018

Bătrânul stejar are şi o poveste aparte. „Face parte din strategia mea de dezvoltare turistică şi de promovare a comunei, de stabilire a unor puncte de interes pentru turişti, pentru realizarea unei hărţi turistice a comunei”, a declarat Cosmin Pigui, primarul comunei Peştişani.

BRĂDICENI-GORJ VECHE VATRA ROMÂNEASCĂ – "500 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ Imagine, Ionel CILICA – DEACONU

Publicată de Universul Olteniei pe Sâmbătă, 8 Septembrie 2018

Gorjul mai are, însă, un arbore din acceaşi specie, stejar, mai cunoscut în ţară . Stejarul din satul Tălpăşeşti care s-a calificat în finala concursului «Arborele anului» în anul 2011, are o vechime de 300 de ani, o înălţime de 40 metri şi circumferinţa de aproape şase metri. Cel mai cunoscut stejar din România rămâne, totuşi, cel aflat în localitatea Cajvana din judeţul Suceava, arbore care – potrivit legendelor- ar avea cam 750 de anim la umbra sa poposind şi odihnindu-se însăşi domnitorul moldovean Ştefan cel Mare. După ce au fost prezentate şi lansate volumele de versuri şi de proze incluse în programul manifestărilor, au citit din propriile creaţii literare şi laureaţii ediţiei din acest an: Marius Aldea, Ioan Lascu, Ioan Holban, cărora li s-au alăturat binecunoscuţii poeţi şi prozatori gorjeni a căror listă ne-ar ocupa destul spaţiu spre a-i enumera. Vom mai avea prilejul de a-i aminti pe parcursul relatărilor noastre astfel că ne vom rezuma doar la numele şi prezenţa organizatorilor: Olimpia Bratu- managerul Bibliotecii Judeţene ”Christian Tell” Gorj , Ion Cepoi – scriitor şi director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Viorel Surdoiu –scriitor şi director de program al ediţiei din acest an a Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”. A doua zi dimineaţa au avut loc manifestările propriu-zise din cadrul sărbătorii satului grupate sub genericul „Brădiceni, ne-aduni acasă”, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. La Căminul Cultural din satul Brădiceni, fiii satului, oficialităţile judeţene şi alţi invitaţi au fost întâmpinaţi cu tradiţionala pâine gorjenească. Au răspuns invitaţiei Grupului de iniţiativă „Brădiceni 500”, E.S. Viorel Moşanu – ambasadorul României în Republica Belarus – venit, împreună cu soţia sa Nadia la Brădiceni, prin grija şi la iniţiativa viceprimarului municipiului Tg Jiu, Adrian Tudor -, alături de ei fiind senatorul gorjean Florin Cîrciumaru, prefectul de Gorj, Ciprian Florescu, cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Gorj, Ninel Muja şi Gheorghe Nichifor, alţi oficiali judeţeni. Primarul Cosmin Pigui a rostit un cuvânt de bun venit, după care s-a intonat Imnul de Stat al României. După slujba de pomenire, oficiată de un sobor de preoţi la monumentul „Trisfertis”, cu hramul sfinţilor ierarhi Grigore, Vasile şi Ioan, din faţa căminului cultural, va fi un moment de reculegere în memoria eroilor comunei.

Simpozionul „Brădiceni – veche vatră românească”, s-a desfăşurat în poiana străjuită de stejarul secular, cu participarea unor istorici, oameni de cultură, specialişti şi consăteni – manifestare în cadrul căreia membrii Grupului de iniţiativă „Brădiceni 500” – Constantin Codiţă, Moise Bojincă, C.Mircioiu, Cosmin Pigui, Petre Cornoiu, etc. – dar şi ceilalaţi invitaţi de seamă, între care istoricul prof.dr. Gheorghe Nichifor au evocat momente emoţionante din istoria celor cinci secole de atestare documentară a Brădiceniului. Au fost vernisate mai multe expoziţii: una etnografică, alta de pictură, una cuprinzând galeria Laureaţilor Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni” dela prima până la cea mai recent ediţie, dar şi o cuprinzătoare expozişie de cărţi şi reviste literare Despre lansarea monografiei „Brădiceni 500 – veche vatră românească”, apărută sub coordonarea generalului de Brigadă Constantin Codiţă, fiu al satului, vom scrie cu alt prilej, astăzi rezervându-ne plăcerea de a sublinia faptul că s-a oferit câte un exemplar participanţilor, iar din iniţiativa membrilor Grupului de iniţiativă se vor tipări atâtea exemplare cât să ajungă cel puţin câte gospodări numără satul. Seara s-a lăsat cu o petrecere câmpenească pe baza sportivă de lângă căminul cultural unde, începând cu ora 18:00 , s-a desfăşurat un festival de folclor susţinut de formaţii tradiţionale din Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, cu participarea unor interpreţi consacraţi.Chiar dacă am mai amintit asta, trebuie să numim soliştii Ileana Lăceanu, Diana Istudor, Elisabeta Vasile, Roberta Crintea, Adriana Popovici, Marian Stelea, Taraful Ciulei, Florin Badea, precum şi trupa Today. Nu a lipsit nici Ansamblul Folcloric „Emilia Bubulac” din Peştişani. Autorităţile locale au pregătit şi focuri de artificii, hore şi dansuri populare specifice zonei, manifestările încheiindu-se târziu, după miezul nopţii de sâmbătă.                                                                                                                                                                                                     M.BECHERETE Imagini video şi foto: IONEL CILICA DIACONU





Un răspuns la “VIDEO-FOTO: MANIFESTĂRI DE ÎNALTĂ ŢINUTĂ LA BRĂDICENI – 500 DE ANI!”

  1. Legende Stejari

    Fraţii Cruceru şi Răducanu

    În timpul domniilor fanariote, în localitatea de astăzi Tg-Cărbunești se afla așa-zisa Raia turcească, care avea însărcinarea de a strânge birurile și peșcheșurile Porții Otomane.
    Din cauza cruntei exploatări și nemiloasei asupriri, atât a exploatatorilor străini, cât și a celor locali, împrejurimile codrilor și pădurilor și, mai ales, desimea pădurii Boia mișuna, de oropsiți ai soartei, care ajunseseră haiduci.
    Doi frați dintre acești dezmoșteniți ai soartei, Cruceru și Răducanu, ale căror portrete se găsesc şi azi zugrăvite pe mânăstirea ce au ridicat-o în satul Hurezani-Cordeşti, au organizat un atac haiducesc asupra raialei turcești, a haznalei de bani, chiar din localitatea Pârâul Boia, suprimând pe comisarii greci însărcinați cu strângerea birurilor și, cu poalele pline de galbeni, au luat iarăși drumul codrilor, părăsind de data aceasta pădurea Boia și urcând până în Cordeşti în locuri la fel cu păduri, fapt dovedit și de existența până nu demult a doi stejari care aveau peste 600 de ani, mărturie longevității lor.
    Cei doi foști haiduci, împreună cu alți tovarăși, s-au aciuat într-un ochean de pădure zisă și astăzi Fântâna Morii, au început explorarea localităților vecine și au descoperit tot prin ocheane răzlețe de pădure alți dezmoșteniți ai soartei, anume: I. Birceanu, Jupân Nițu, Ion Chişamera, Ușurelu. Aceștia s-au organizat într-un fel de colonie sătească, au împărțit între ei pământul, bineînțeles cei doi luând “partea leului”, au durat din temelie o bisericuță din lemn cu cheltuiala celor doi frați care au început să exercite o oarecare influență politică asupra celorlalți locuitori, până la urmă ridicându-se drept conducători ai lor.
    Primii slujitori ai acestei bisericuțe au fost proveniți din mijlocul unei bresle călugărești ce se afla în cotloanele unui cuib de călugări din Valea Schitului, o porțiune a satului fiind cunoscută și azi cu această denumire. Acest cuib de călugări a pus, se crede, temelia altei bisericuțe din Baloșani. După ridicarea primei bisericuțe încheiate din lemn, unul din cei doi frați, Răducanu, când treiera cu caii niște mei în ocheanul pădurii Fântâna Morii a fost atacat prin surprindere, luându-i-se caii și tot ce au găsit asupra lui.
    Mai târziu, aici s-a ridicat din temelie o mânăstire cu arhitectură și pictură în stil bizantin.
    Biserica, monument istoric, este denumită din vechime de locuitori “Parohia Caimani”.

    Drumul de pe Valea Amaradiei

    Drumul de pe Valea Amaradiei este drumul local de vale al ciobanilor din Mușetești, Larga, Stăncești pe Valea Amaradiei. Drumul pe Valea Blahniței și a Gilortului era drumul oierilor din Crasna, Novaci, Pociovaliștea, care coborau turmele din Munții Parângului spre Câmpie., pe Valea Gilortului iar drumul de la Scoarța la Tg-Jiu traversa lunca Amaradiei și a Zlaștiului ca un drum de tranzit al oierilor. Mai exis00ta Drumul sării dinspre Vâlcea spre austrieci, Drumul Ungurenilor, al mocanilor, al oilor dar și marele drum de transhumanta, denumire primită de la Emme de Márton.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.