Un muzeu unic în Oltenia a fost inaugurat, duminică 4 martie, în comuna Stoina.
Este vorba despre Muzeul Mărțișorului și tradițiilor de primăvară la români. Primul și, după știința noastră, singurul dedicat acestei sărbători, deşi simbolistica legată de acest micuţ însemn vestind primăvara este caracteristică şi altor ţări din Balcani:Bulgaria, Serbia, Macedonia. În plus, autoritățile publice locale din Stoina au avut inspirația de a trimite mărțișoare “peste mări și țări”, astfel încât tradiția mărțișorului să facă înconjurul Pământului. Comunitatea din Stoina s-a raliat în a fi un ambasador al Gorjului. La manifestarea culturală de la Stoina, au participat ; prefectul judeţului, Ciprian Florescu, Elvira Şarapatin–deputat PSD Gorj, Ion Călinoiu, Ion Cepoi, manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, invitaţi din localităţile: Eftimie Murgu (Caraş Severin)-primarul Mihai Vlădia; Anina(Caraş Severin) – viceprimarul oraşului,Dorinel Ungureanu, alături de gorjenii: Ovidiu Pungan-primar de Bălăneşti, Ion Ciocea – primar de Bustuchin, Robert Păiuşi – primarul comunei Stejari, Constantin Cristinel Mohor -viceprimarul comunei Dănciuleşti, Constantin Arcuşi- Preşedintele Societăţii cultural-ştiinţifice Rădineşti, Ion Cepoi – manager şi Pompiliu Ciolacu – referent antropologie din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, directorii unităţilor de învăţământ din comunele Bălăneşti, Stejari. Hurezani, alţi oameni de cultură,meşteri populari, oficiali ai comunei, localnici. Deputatul Elvira Şarapatin a ţinut să transmit un mesaj de salut şi apreciere din partea premierului Viorica Dăncilă care, alături de soţ, a lucrat în tinereţe la exploatările de gaze din zona Stejari-Stoina- Bustuchin. Despre inaugurarea Muzeul Mărţişorului am aflat amănunte de la Ioana Bușe, primarul comunei Stoina: Prin acest eveniment, ne bucurăm să contribuim la păstrarea tradiţiilor populare româneşti. Nu le păstrăm integral, dar le păstrăm atât cât e posibil în secolul XXI. Altceva este important: credem că parte din a fi român sunt și aceste tradiții. Fără acestea am fi ca și o casă fără temelie. Noi am decis la nivelul comunei să ieșim din zona gri. Să ne transformăm, încet, dintr-o localitate prin care treci, într-una în care ai motive să oprești. Dintr-un loc în care te mai rogi să vină vizitatori, într-un loc în care aceștia te roagă să-i primești. Iar tradițiile românești gestionate corect pot fi un vector de imagine extraordinar! Şi astfel am început cu obiceiul colindatului….în Bucureşti, despre care dumneavoastr aţi relatat pe larg. Nu au fost mulți sau puțini colindători, am fost singurii. Deci copiii din Stoina au reprezentat și promovat nu doar comuna noastră, ci Oltenia, România. Au fost extraordinar de bine primiți, aplaudați. Chiar și în cazul ambasadelor unor țări musulmane. Revenind la Muzeul de astăzi, deși este o tradiție întâlnită și la alte popoare din Balcani, suntem primii și deocamdată, singurii care am organizat un muzeu exclusiv al mărțișorului. Mai există colecţii de mărţişoare în alte muzee din ţară şi din lume, chiar la Muzeul Satului Bucureşti există o colecţie. În plus, am organizat începând cu anul trecut distribuirea de mărțișoare către ambasade ale României, parohii românești din străinătate, asociații ale românilor din diaspora; anul acesta trimitem și către două treimi din catedrele de limba română din lume. Practic, mărțișoarele din Stoina vor ajunge din Japonia, Africa de Sud până în Nordul Europei. Așa cum am gândit-o, acţiunea este o promovare a tradiției, dar și a zonei noastre, nu doar a Stoinei. Sunt organizate, de cei cu care colaborăm, prezentări ale tradiției în mai multe universități, radio Szeged va face și o emisiune despre aceasta. Raportat la sumele cheltuite pentru organizare şi amenajare, acestea au fost mici. Muzeul este organizat în vechea școala din centrul comunei, foarte ușor de găsit. Raportat la efortul depus, pregătirea acțiunii, răspunsul e altul: multă muncă, judicioasă gestionare a costurilor, colaboratori profesioniști. Începând cu Muzeul de Etnografie Iași, Asociația Meșterilor populari din Moldova, Ambasada Macedoniei, Ambasada Bulgariei, Institutul de Etnografie și Folclor, Consiliul Județean Gorj, Institutul Limbii Române, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, fiecare ne-a ajutat câte puțin. Am primit mărțișoare de la producători care nu ne cunoșteau, dar au rămas încântați de idee. La final. ţoţi cei prezenţi au vizitat muzeul au admirat exponatele, oprindu-se îndelung la standurile conţinând mărţişoare venite din alte colţuri ţării sau Europei, apreciind eforturile pentru alcătuirea şi prezentarea unor asemena adevărate însemne naţionale şi internaţionale de radiţii şiobiceiuri populare. Apoi s-au îndreptat spre Căminul Cultural spre a participa la Festivalul Mărţişoare Folcloice, care va face obiectul altor însemnări.
Ionel CILICA-DIACONU