Fondat: 2015, Ion Cilica-Deaconu

ISSN: 2458-097X

ISSN-L: 2458-097X

Cotidian de informare, anchetă și comentarii

sâmbătă 21 ianuarie, 2017

În anul 1859, oraşul reşedinţă de judeţ Tg.Jiu încă de la 1497, a fost vizitat de către proaspătul domnitor al Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza. La data vizitei înaltului oaspete, Tg.Jiu era un oraş  oarecare, cu drumuri desfundate şi cartiere  sărace   din care mai răsăreau din loc în loc câte o construcţie mai acătării, cele mai impozante fiind bisericile. În anul vizitei domnitorului A.I. Cuza, oraşul avea o populaţie de 2428 locuitori, în marea lor majoritate români, populaţie care avea să crească după   20 de ani de la vizita domnitorului la 3348 locuitori, dintre care 3093 români, 140 germani, 42 sârbi, 39 evrei, 26 unguri,3 greci şi câte un englez şi un  francez. Am ales ca an de referinţă anul 1860  întrucât acesta este anul care coincide cu începutul dezvoltării  edilitare a oraşului. În al doilea an după instalarea regelui Carol pe tronul României (1867), acesta a vizitat oraşul Tg.Jiu pentru prima oară, urmând să revină în 1872, dată la care va afirma că oraşul Tg.Jiu şi Gorjul vor avea dezvoltarea pe care o merită  după construcţia căii ferate pe la Vulcan şi deschiderea navigaţiei  de pe Jiu(!!!). Din 1860 şi până la sfârşitul secolului, municipiul  Tg.Jiu a intrat într-un complex  proces de dezvoltare edilitară, odată cu realizarea a o serie de obiective naţionale de mare amploare care aveau să schimbe în scurt timp aspectul şi statutul noului stat independent  european. Sunt reabilitate străzile din centrul oraşului, apar trotuarele, după care este introdus  iluminatul public. Îşi fac apariţia comunicaţiile moderne ale vremii şi,poate cel mai important, se construieşte calea ferată între Tg.Jiu şi Filiași, inaugurată la 1 iulie 1888, făcându-se astfel legătura, prin Craiova, şi cu capitala Bucureşti. În decursul anilor 1896-1897, a fost pavată cu piatră cubică strada Victoriei din centrul oraşului.  În prezenţa Principelui moştenitor Ferdinand, la  22 august 1898  s-a pus piatra de temelie la clădirea ce va reprezenta  Primăria oraşului, urmând ca – în acelaşi an – să fie amplasată statuia lui Tudor Vladimirescu, în parcul din vecinătatea gimnaziului cu același nume. Până în 1900, dezvoltarea edilitară a oraşului a luat o mare amploare, o serie de clădiri impunătoare şi-au făcut apariţia pe harta orașului . Dintre acestea enumerăm: Gimnaziul Tudor Vladimirescu ( în 1890), Muzeul Gorjului ( în 1894 ), Spitalul orașului (1894) şi Podul peste Jiu (1894-1895). În anul 1890, în plină perioadă de dezvoltare, populaţia Tg.Jiu-lui a crescut la 6650 locuitori. Şi, ca o încununare a eforturilor depuse pentru a da o faţă nouă oraşului şi judeţului, în anul 1900, Gorjul  a fost desemnat ca „Întâiul judeţ al ţării  în ce priveşte drumurile”. Dar, să ne întoarcem la ziua de 24 ianuarie 2017, când se vor sărbători cei 158 de ani de la ce s-a înfăptuit, pe 5 și 24 ianuarie 1859, adică Unirea Principatelor române: Moldova și Țara Românească. Marți, 24 ianuarie 2017, prin grija organizatorilor – Instituția Prefectului Gorj, Consiliul Județean Gorj, Primăria Municipiului Tg Jiu – cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, al Teatrului Dramatic ELVIRA GODEANU, al Ansamblului Artistic Profesionist DOINA GORJULUI, al Școlii Populare din Tg Jiu – în Piața Prefecturii din municipiu, începând cu ora 17.00, va avea loc o manifestare evocatoare sub genericul „ Hai să dăm mână cu mână ! ”. Din program : ora 17.00 – spectacol folcloric susținut de artiștii Ansamblului Profesionist DOINA GORJULUI; ora 17.45 – lecția de istorie, susținută de către prof.dr. Gheorghe Nichifor – directorul Colegiului Național ECATERINA TEODOROIU din Tg Jiu, despre semnificația evenimentului; ora 18.00: evocarea istorică „ Unirea, națiunea a făcut-o ! ” moment dramatic realizat cu participarea actorilor Eugen Titu – Alexandru Ioan Cuza; Mihail Kogălniceanu – Ionuț Stoica; I.C.Brătianu-Valeriu Bâzu; Preotul – George Drăghescu. La final, toți cei prezenți se vor prinde într-o Horă a Unirii, în acordurile muzicii intrepretată de Fanfara ARMONIA.
M.Becherete





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.